Valea Crişului | Comuna: Sfântu Gheorghe | Judeţ: Covasna | Punct: Castelul Kálnoky | Anul: 2005
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2005
Perioade:
Evul Mediu; Monumente - Restaurare;
Epoci:
Evul Mediu; Monumente Restaurare;
Categorie:
Civil;
Tipuri de sit:
Castel;
Cod RAN:
| 64915.02 |
Județ:
Covasna
Unitate administrativă:
Sfântu Gheorghe
Localitate:
Valea Crişului
Punct:
Castelul Kálnoky
Localizare:
| 64915.02 |
Lista Ilustrațiilor - 1
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Istrate | Angel | responsabil | SC Damasus SRL Braşov |
| Lupescu | Radu | participant | Universitatea "Sapienţia", Cluj-Napoca |
Raport:
În perioada 15-28 mai s-a derulat cea de-a patra campanie de cercetare arheologică la castelul Kálnoky din Valea Crişului, jud. Covasna. Conform comenzii beneficiarului, au fost executate următoarele săpături:
S 28A a fost trasată la 2 m distanţă de peretele de est al castelului, cu dimensiunile 4,50 x 0,50 m, cu scopul de a identifica ruinele unei fântâni, cunoscută din documente.
S 28Bcu dimensiunile 1,90 x 2,50 m, a fost trasată în completarea S 28A, pentru cercetarea ruinelor fântânii.
S 29Acu dimensiunile 3,60 x 2,40m a fost trasată pe faţada de sud a corpului sudic al castelului, la intersecţia cu corpul central (de est), cu scopul de a verifica configuraţia zidurilor care se întâlnesc în suprafaţa respectivă.
S29B a golit interiorul unei mici încăperi care are uşă spre exterior în zona de intersecţie dintre cele două corpuri.
S29C a golit spaţiul din colţul de SV al corpului nou.
S 30 cu dimensiunile 2 x 3,5 m a fost trasată în prelungirea lui S 29, pe faţada de S a corpului central estic.
S 31 a fost trasată în interiorul corpului de S, pe mijlocul încăperilor 6 şi 7, cu dimensiunile 7,60 x 2 m.
S 32 cu dimensiunile 2,10 x 2,80 m a fost trasată în interiorul corpului de S, în încăperea 8.
Pe lângă aceste săpături au fost golite 2 pivniţe, aflate sub încăperile 4 (pivniţa 1) şi 5 (pivniţa 2).
Fântâna:
În S 28 A şi B au fost identificate ruinele unei fântâni de formă aproximativ ovală, cu diametrul interior de 1,40 x 1,30 m. Peretele are o grosime de 0,40 m, şi este realizat din două rânduri de bolovani mari de piatră, potriviţi între ei fără mortar. În interior se observă zone de reparaţii, pentru care s-a folosit piatră mai măruntă. De o parte şi de alta a fântânii, la distanţă de aprox. 0,35 m, se observă câte o groapă de stâlp cu diametrul de 0,44 m şi formă rotundă. Probabil acestea au aparţinut unei amenajări de protecţie cu stâlpi din lemn.
Umplutura fântânii este un moloz relativ uniform, cu rar bolovani de piatră, în care s-au identificat câteva zone cu materiale, la partea superioară până la – 0,80 m, şi la partea inferioară sub –5,50 m. Materialele sunt databile în sec. XIX-XX. Fântâna a fost golită până la – 6,40 m.
Pivniţa 1:
Sub încăperea 4 din corpul sudic al castelului a funcţionat o pivniţă, pe care am numit-o convenţional pivniţa 1. Ea a fost construită concomitent cu acest corp de clădiri, pereţii ei fiind adosaţi zidului fortificaţiei (spre S) respectiv ţesuţi cu latura nordică. Pivniţa avea un acces din exterior, dinspre N, şi un acces spre pivniţa 2, aflată sub încăperea vecină.
Pivniţa 2:
Pivniţa de sub încăperea 5 (numită convenţional pivniţa 2) este construită în aceeaşi etapă cu pivniţa 1, caracteristicile lor tehnice fiind identice. Aici au fost realizate şi 2 sondaje la talpa fundaţiilor, identificată la – 3,16 m atât pe latura de N cât şi pe cea de S (zidul fortificaţiei).
Pe latura de N pivniţa a avut 2 ferestre care dădeau spre exterior, cu dimensiunile 53x70 cm, având la partea superioară un buiandrug din lemn. În starea actuală ambele sunt înzidite, una cu zidărie de cărămidă, cealaltă cu zidărie din piatră neglijent realizată.
Pivniţele 1 şi 2 au fost umplute intenţionat, fapt dovedit de gruparea materialului arheologic în stratul de deasupra nivelului de călcare, restul umpluturii fiind lipsit de inventar. Datarea materialului din cele două pivniţe se încadrează în sec. XVIII-XIX, materialul fiind în general fragmentar.
Zidul fortificaţiei:
A fost surprins în S 29 A şi S 29 B, cu o adâncime la talpa fundaţiei care variază în jurul a 3,16/3,24 m. Fundaţia a fost realizată din bolovani mari de piatră, înecaţi în şanţ cu mult mortar de var cu nisip.
Zidul de sprijinire a terasei:
În S 29A a fost surprins pe lungime zidul de sprijinire a terasei. Este realizat din piatră de carieră, spartă, cu mortar de var şi nisip. Talpa fundaţiei nu a fost identificată.
Aripa nouă de sud a corpului central al castelului:
Iniţial, latura vestică a aripii noi de S a fost construită în prelungirea zidului fortificaţiei, adosându-se colţului acesteia. Acest zid are o fundaţie decroşată puternic cu 0,26 m, realizată din pietre mari aşezate neglijent, cu mortar de var şi nisip, alb gălbui, friabil; talpa se află la –2,86 m. Elevaţia a fost realizată din cărămidă. În această etapă este probabil că la colţul aripii nou create a funcţionat o latrină, pe care nu avem suficiente informaţii pentru a o descrie. Aceasta putea fi cel mai probabil realizată din lemn, şi era deservită de o fosă septică pe care am evidenţiat-o în săpătură în S 30. La un moment dat, în strânsă legătură cu modificările interioare, corpul nou a fost extins spre vest, creându-se două compartimente foarte mici, folosite cel mai probabil ca spălător şi latrină (încăperile 1 şi 2).
Zidurile care delimitează spre exterior aceste încăperi sunt extrem de superficiale, cu o talpă la – 2,13/2,26 m sau chiar mai sus pentru zidul sudic, care suprapune fosa septică parţial. Zidăria este realizată din piatră legată cu mortar de var şi nisip destul de friabil. Spre interior zidul vestic prezintă un mic decroş, care corespunde cu pragul intrării dinspre exterior.
Bucătăria:
Încăperile 7 şi 8, împreună cu holul actual dintre cele 2 corpuri ale castelului au format iniţial un spaţiu unitar, cu funcţiunea de bucătărie, dimensiunile aproximative fiind 8,5 x 6 m. Încăperea 6 era o anexă a bucătăriei, cu acelaşi nivel de călcare. Toate aceste încăperi au fost construite în aceeaşi etapă, folosind drept perete sudic zidul fortificaţiei. Sistemul de construcţie din această etapă foloseşte piatră de carieră, de dimensiuni mari, legată cu mortar de var-nisip cu pietricele, de culoare gri-gălbui, de bună calitate. Talpa fundaţiilor se află la –2,66/-2,70 m.
O stratigrafie relevantă în spaţiul investigat a fost surprinsă doar în S 32, după îndepărtarea a două şape de beton, prima groasă de 8 cm iar cea de-a doua de 18-20 cm. Săpătura s-a oprit parţial în solul viu, un strat de argilă brun gălbuie curată. În aceasta s-a evidenţiat o groapă cu lut negru foarte pigmentat, amestecat cu lut ars, cărbune şi pietre sparte, în a cărei umplutură alternează pelicule de cărbune.
Primul nivel de călcare interior, după construirea bucătăriei, a fost o nivelare cu lut galben cu pelicule negricioase, foarte tasat, având partea superioară la – 1,82 m. Pe acest nivel a fost identificat un şanţ cu traseu oblic, care poate fi legat de funcţionarea unui sistem primitiv de canalizare. Peste podeaua iniţială s-a depus un strat de lut ars, din care a fost recuperată multă ceramică, inclusiv fragmente dintr-o cahlă smălţuită, care este evident un rebut de fabricaţie. Piesa, decorată cu o scenă din viaţa lui Samson, face parte dintr-o serie produsă în cea de-a doua jumătate a sec. XV, dar putea fi întrebuinţată încă şi la începutul sec. XVII.
Următoarea nivelare a folosit un pământ lutos brun cenuşiu curat, adus din altă parte, care este suprapus de un strat din lut ars rezultat parţial din demontarea unor instalaţii de foc, parţial dintr-un incendiu care a lăsat pe suprafaţă pelicule de cărbune. Un alt incendiu de proporţii a lăsat urme pe suprafaţa bucătăriei, ajungând la o grosime de cca. 0,20 m. Suprafaţa a fost apoi nivelată cu argilă aproape curată, şi interiorul a fost foarte probabil integral reorganizat. După refaceri succesive, nivelul de călcare din bucătărie a ajuns astfel la –1,24 m, iar de la această cotă – sau eventual puţin mai sus? - a fost amenajat cuptorul 2. Ultimul strat identificat reprezintă de fapt o succesiune de nivelări din lut galben alternând cu pelicule negre de folosire. Este foarte tasat şi nu conţine materiale.