Vadu Săpat | Judeţ: Prahova | Punct: Vadu Săpat | Anul: 2013
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2013
Perioade:
Evul Mediu;
Epoci:
Epoca medievală timpurie;
Categorie:
Domestic;
Tipuri de sit:
Aşezare deschisă;
Cod RAN:
| 133321.08 |
Județ:
Prahova
Unitate administrativă:
Vadu Săpat
Localitate:
Vadu Săpat
Punct:
Vadu Săpat
Sector:
Budureasca 4 - Puţul Tătarului
Localizare:
| 133321.08 |
Lista Ilustrațiilor - 8
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Niculescu | Gheorghe Alexandru | responsabil | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Măgureanu | Andrei Mircea | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Anton | Alin | participant | Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova |
| Ciupercă | Bogdan | participant | Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova |
Raport:
Valea Budureasca este situată în zona dealurilor subcarpatice, în estul judeţului Prahova la o distanţă de aprox. 5 km. nord de oraşul Mizil. Cercetările arheologice au fost demarate în această zonă în anul 1959 de către arheologul Victor Teodorescu şi în decursul timpului au fost identificate în această vale 31 de situri arheologice ce cuprind mai multe nivele de locuire, într-un areal de cca. 10 km². Cercetarea arheologică a fost axată în special pe studierea aşezărilor de tip Ipoteşti-Cândeşti, datate în sec. V-VII p. Chr. şi a complexelor dacice; sporadic au fost cercetate şi alte tipuri de complexe. Datorită unui accelerat proces de despădurire zona Văii Budureasca este supusă permanent eroziunii solului fapt ce generează distrugeri ale teraselor ce au fost locuite în vechime şi implicit a complexelor arheologice.
Obiectivele campaniei din 2013 de la Budureasca 4 „Puţul Tătarului” au fost continuarea cercetărilor în sectorul sudic al sitului Budureasca 4 Puţul Tătarului şi obţinerea de informaţii cu privire la contemporaneitatea locuirii în cele două sectoare ale sitului, precum şi verificarea stratigrafiei sitului realizată în urma săpăturilor mai vechi, de dinainte de anul 1989. Astfel, a fost prelungită spre vest secţiunea S VII care în prezent are o lungime de 46 de m şi o lăţime de 2 m. Secţiunea S VIII, aflată la nord de S VII, a fost şi ea prelungită cu 16 m, având acum dimensiunile de 36 x 2,5 m.
Cercetările arheologice desfăşurate la Budureasca au dus la descoperirea unor noi structuri de locuire aparţinând secolelor V-VII p. Chr., s-au confirmat din punct de vedere stratigrafic informaţiile din săpăturile mai vechi şi au lărgit aria locuirii aparţinând latenului getic din cadrul acestui sit. În ceea ce priveşte numerotarea locuinţelor aparţinând secolelor V-VII p. Chr. pentru sectorul sudic al sitului am continuat numerotarea lui Victor Teodorescu, care pe un plan de situaţie are marcate 25 de astfel de structuri. Pentru sectorul nordic am început o numerotare nouă, până în prezent fiind cercetate un număr de patru locuinţe aparţinând acestei perioade.
În această an a fost finalizată cercetarea locuinţei B 26, identificată în campania din anul 2012. Locuinţa a fost observată în secţiunile S VII şi S VIII, carourile 19 - 23, la adâncimea de 1 – 1,13 m faţă de nivelul actual de călcare. Construcţia are o formă rectangulară cu colţurile uşor rotunjite şi dimensiunile de 4 x 3,60 m. Locuinţa se adânceşte în pământ cu aproximativ 0,80 – 0,90 m de la nivelul de observare. Instalaţia de foc este situată în colţul de nord - vest şi este de tipul cuptoarelor construite din pietre de râu legate cu lut. Din structura constructivă a acesteia nu a fost observată decât o groapă de stâlp plasată pe latura de vest. Inventarul este alcătuit din fragmente ceramice, cuţite din fier, cataramă din bronz, majoritatea descoperite în umplutura locuinţei, dar şi în zona din faţa instalaţiei de foc.
A doua locuinţă, notată B 27, a fost identificată la aproximativ 7 m vest de B 26, în secţiunile S VII şi S VIII, carourile 30 – 34, la adâncimea de 0,90 -1,10 m faţă de nivelul actual de călcare. Locuinţa a fost cercetată parţial, este adâncită în pământ, de formă rectangulară, cu colţurile rotunjite. Nu a fost identificată încă instalaţia de foc. În pământul din umplutura complexului şi în jurul acestuia au fost recuperate numeroase fragmente de zgură de fier.
În paralel cu cercetarea arheologică s-a lucrat şi la reorganizarea depozitului arheologic aflat la baza şantierului.Astfel, s-a continuat schimbarea ambalajelor (cutii şi pungi) în care sunt păstrate materialele arheologice rezultate în urma cercetărilor arheologice efectuate în valea Budureasca în decursul celor aproape 50 de ani (cercetări sistematice şi periegheze). Odată cu aceasta operaţiune de schimbare în noile cutii din lemn se întocmeşte câte o fişă de evidenţă primară a materialului arheologic pentru fiecare cutie, ca prim pas în vederea realizării unei evidenţe computerizate a materialului arheologic de la Budureasca. Pentru fiecare pungă se menţionează provenienţa materialului, fie după marcajul fragmentelor ceramice, fie după marcajul existent pe pungi sau bilete, pastrându- se şi aceste însemne în noua pungă.
La încheierea campaniei au fost conservate, prin acoperire cu folie şi pământ, complexele a căror cercetare nu a putut fi finalizată în aceasta campanie şi a căror cercetare va continua în campania viitoare.
Bibliografie: