Instituții și
Persoane implicate:
| Nume |
Prenume |
Rol |
Instituție |
| Niculescu |
Gheorghe Alexandru |
responsabil |
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Măgureanu |
Andrei Mircea |
participant |
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Anton |
Alin |
participant |
Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova |
| Ciupercă |
Bogdan |
participant |
Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova |
Raport:
Valea Budureasca reprezintă o microzonă situată în regiunea primelor dealuri subcarpatice, în partea de est a judeţului Prahova. Valea se află pe teritoriul actual al comunei Vadu Săpat, la aproximativ 10 km nord de oraşul Mizil. În această vale strâmtă, cu versanţi destul de abrupţi, străbătută de pârâul Budureasca şi presărată cu terase înalte, bine individualizate, separate de râpe, a fost observată o mare densitate de locuire. Pe un areal relativ restrâns, (valea are aproximativ 10 kmp, dar suprafaţa locuibilă se reduce practic doar la terase), au fost identificate până în prezent un număr de 31 de situri arheologice. Dintre acestea, 15 obiective aparţin perioadei secolelor V-VII p.Chr..
În campania din anul 2012 cercetările s-au concentrat în sectorul sudic al sitului Budureasca 4 ”Puţul Tătarului”. S-a lucrat în suprafeţele deschise în anul precedent: secţiunea S VI cu dimensiunile de 30 m lungime şi 2 m lăţime, secţiunea S VII având dimensiunile de 27 m lungime şi 2 m lăţime şi caseta Cas. 26 cu dimensiunile de 6 m lungime şi 1,5 m lăţime. Între S VI şi S VII a fost practicat un ”martor” cu o lăţime de 2 m pentru realizarea observaţiilor stratigrafice, dar şi pentru a se facilita evacuarea pământului rezultat din săpătură. A fost deschisă o nouă suprafaţă, secţiunea S VIII, plasată la nord de S VII şi care a fost trasată începând din dreptul ţăruşului caroului 12 al S VI, având dimensiunile de 18 m lungime şi 2 m lăţime.
Scopul acestor cercetări este de a obţine informaţii noi cu privire la relaţia cronologică dintre cele două sectoare ale sitului Budureasca 4 „Puţul Tătarului”, precum şi verificarea stratigrafiei sitului realizată în urma săpăturilor mai vechi, de dinainte de anul 1989. Finalitatea demersurilor noastre este aceea de a corela cercetările mai vechi, efectuate de către Victor Teodorescu cu cele realizate începând cu anul 1998 de actualul colectiv.
Cercetările efectuate în perioada 2011-2012 au condus la descoperirea unor locuinţe aparţinând perioadei secolelor V-VII p.Chr., au adus noi informaţii privind structurile de locuire specifice latenului getic şi au confirmat în mare măsură informaţiile privind stratigrafia sitului. În campaniile următoare se va urmări finalizarea cercetării nivelului locuirii aparţinând secolelor V-VII p.Chr. în vederea elaborării monografiei acestei aşezări. În cele două campanii au fost cercetate următoarele complexe: Cpl. 1/2011 (B24), SVI, cas. 24, carou 22-23; Cpl. 2/2011 SVI, carou 16-19; Cpl. 3/2011, SVII, carou 22-24; Cpl. 4/2011 (B25), SVII, carou 20-23, SVIII, carou 19-23; Cpl. 5, SVII, carou 15-17; Cpl. 6/2011, SVI, carou 10 (cuptor); Cpl. 7/2011, SVII, carou 30; Cpl. 8/2011, SVII, carou 24-26; Cpl. 9/2011, SVII, carou 23; Cpl. 10/2011, SVI, carou 25; Cpl. 11/2011, SVII, carou 16-17; Cpl. 12/2011, SVII, carou 16; Cpl. 13/2011, SVII, carou 11-14 (locuinţă getică); Cpl. 14/2011, SVII, carou 24-25; Cpl. 15/2012, SVI, carou 10-11; Cpl. 16, SVIII, carou 18-19; Cpl. 17, S VII, carou 12-13.
Aşezările din Valea Budureasca sunt poziţionate pe o serie de platouri de dimensiuni variate, care domină cursul apei. Platourile sunt separate prin cursuri adânci de torente, cu pante abrupte. În ceea ce priveşte locuinţele aparţinând secolelor V-VII p.Chr. cercetate în situl Budureasca 4 ”Puţul Tătarului”, acestea sunt în general de tipul structurilor adâncite în pământ, formă rectangulară, cu dimensiuni variate ale laturilor (2,6 x 3,2 m; 2,9 x 3,25 m; 3,5 x 3,5 m, 4,5 x 4,8 m). Adâncimile mai frecvente sunt cele cu valori de 0,70 - 0,80 m faţă de nivelul de surprindere. Rar apar adâncimi de 0,45 m sau de peste 1,10 m. Suprastructura locuinţelor era susţinută de stâlpi, gropile acestora erau dispuse în majoritatea cazurilor atât la colţuri, cât şi pe mijlocul laturilor. Situaţii în care gropile de pari să fie dispuse doar pe mijlocul laturilor sau fără gropi de par sunt singulare. Foarte rar a fost observată lutuirea podelei cu un strat de lut galben. La fel de rare sunt şi situaţiile în care au fost observate amenajări în interiorul locuinţelor, de exemplu: laviţă realizată din lut cruţat pe una din laturi sau o groapă poziţionată în centrul locuinţei. În locuinţele identificate şi cercetate până în prezent au fost întâlnite două tipuri de cuptoare. Tipul cel mai frecvent de cuptor este cel amenajat din lespezi de piatră puse pe cant în jurul vetrei, iar bolta realizată din pietre şi bolovani lipiţi cu lut, dispus într-unul dintre colţurile de nord-vest, nord-est sau de nord. Mai rar este întâlnit cuptorul săpat (cotlonit) în unul dintre pereţii locuinţei. Locuinţe diferite ca structură au fost descoperite şi cercetate în situl Budureasca 3 care se află la aproximativ 300 m sud de situl Budureasca 4, fiind despărţite în prezent de o viroagă de mari dimensiuni. Este vorba despre o locuinţă cu două încăperi, una la nivelul solului şi o a doua adâncită, precum şi de o locuinţă cu subsol şi etaj. Aceste informaţii urmează a fi verificate prin săpătură şi prin prelucrarea arhivei documentare a sitului.
La încheierea campaniei din acest an au fost efectuate lucrări de conservare primară a complexelor de locuire în vederea amenajării unui muzeu de sit. De asemenea, au fost acoperite cu folie şi pământ complexele a căror cercetare nu a putut fi finalizată în aceasta campanie.
Note:
1.
1. Victor Teodorescu, Despre cultura Ipoteşti-Cândeşti în lumina cercetărilor arheologice din nord-estul Munteniei, SCIV, 15, 1964, 4, p. 485-503
2. VictorTeodorescu, O noua cultură arheologică recent precizată în ţara noastră: cultura Ipotesti-Cândeşti (sec.V-VII e.n.), Sesiunea de comunicări ştiintifice a muzeelor de istorie, decembrie 1964, vol.2, Bucuresti, 1971, p. 104-130
3. Victor Teodorescu, Centre meşteşugăreşti din secolele V/VI-VII, Bucureşti, 9, 1972, p. 73-97
4. Victor Teodorescu, VasileI.Dupoi, Marinela Peneş, Dan Lichiardopol, Gheorghe Panait, Staţiunea arheologică de la Buduresca, jud. Prahova (complexele daco-romane şi străromâneşti), MCA, 1993, p. 365-388
5. Andrei Măgureanu, O aplica avară descoperită la Budureasca (judeţul Prahova), Argesis 14, 2005; p. 189-202
6. Andrei Măgureanu, Bogdan Ciupercă; The 6th_8th Centuries metalurgical activitz from Budureasca Valley. The Moulds., Acta Musei Napocensis, 2007, p. 291-318;
7. Victor Teodorescu, Studii şi cercetări arheologice în Muntenia, Ploieşti, 2009
8. Bogdan Ciupercă, Andrei Măgureanu, Unele observaţi asupra problemei tiparelor din secolele V-VII descoperite în spaţiul extra-carpatic, Buletinul Muzeului Judeţean Teleorman. Seria Arheologie, 1, 2009, p. 149-158
9. Bogdan Ciupercă, Câteva puncte de vedere privind activităţile meşteşugăreşti şi spaţiile de ”producţie” între Carpaţi şi Dunăre în secolele VIII-X, Buletinul Muzeului Judeţean Teleorman. Seria Arheologie, 3, 2011, p. 223-232
CC BY-SA 4.0 