Urlaţi | Judeţ: Prahova | Punct: La Islaz/La Câmp | Anul: 2015
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2015
Perioade:
Preistorie; Evul Mediu;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului; Epoca medievală târzie;
Categorie:
Neatribuit; Domestic;
Tipuri de sit:
Locuire; Locuire civilă; Aşezare deschisă;
Cod RAN:
| 131639.01 |
Județ:
Prahova
Unitate administrativă:
Urlați
Localitate:
Urlați
Punct:
La Islaz/La Câmp
Toponim:
cartier Coteni
Localizare:
| 131639.01 |
Lista Ilustrațiilor - 2
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Frînculeasa | Alin | responsabil | Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova |
| Dumitrescu | Claudia | participant | Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova |
| Negrea | Octav | participant | Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova |
| Preda | Bianca | participant | Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova |
| Garvăn | Daniel | participant | Muzeul Judeţean Buzău |
Raport:
Cercetările din situl de La Islaz/La Câmp din cartierul Coteni, se derulează în cadrul unui proiect ce vizează abordarea în particular a ariei nordice a culturii Gumelniţa, şi, în general, a dinamicii locuirii neo-eneolitice în respectivul areal. Stratigrafia sitului nu este unitară pe toată întinderea cercetată. Doar nivelurile de locuire atribuite culturilor Starčevo-Criş şi Gumelniţa au fost identificate pe profile, materialele din epoca bronzului - cultura Tei, apar imediat deasupra stratului eneolitic, iar cele atribuite culturii Chilia-Militari sunt foarte rare în strat, ceva mai numeroase în complexe.
În această campanie ne-am propus finalizare complexelor arheologice descoperite în anul 2014, dar și extinderea săpăturii. Au fost trasate 7 noi suprafețe (S.6, S.7, S.8, S.9, S.10, S.11, S12), fiecare având dimensiuni de 5 x 5 m, două din acestea acestea amplasate la 0,5 m E de S.II/2013 și cinci la 0,5 m V de S.II/2013 și 0,5 m la sud de S.I/2013. Între aceste suprafețe au fost păstrați martori stratigrafici groși de 0,5 m. Pentru a surprinde situl pe axul N-S în această campanie S.II a fost prelungit cu 11 m spre S (planșa
1). Cel mai important complex arheologic descoperit în această campanie a fost locuința eneolitică atribuită culturii Gumelnița, denumită L.2 (planșa 2).
Locuința 2 (L.2) - a fost descoperită în S.II, în capătul de S, dar și în S.8, S.9. Este o locuință de suprafață incendiată, cu inventar specific (ceramică, unelte de silex, râșnițe din piatră, greutăți de lut). Distrugerea de chirpici ars este una ceva mai consistentă decât a locuinței 1, acoperind o suprafață rectangulară de aproximativ 6 X 4 m. Nu a putut fi cercetat colțul de ESE al locuinței, deoarece intra în profilul de vest al S.9. Pentru cercetarea acestui complex au fost demontați martorii stratigrafici dintre S.8 și S.9, dar și dintre aceștia și S.II. De asemenenea, S.9, dar și zona în care se afla martorul stratigrafic dintre S.8 și S.9 a fost lărgit cu 0,5 m spre vest. Compexul era bogat în ceramică, fiind identificate în jur de 50 de vase întregibile, la care se adaugă resturi de la alte aproximativ 20 de vase. Din cele întregibile, remarcăm 2 vase de tip askos, un suport colac, un pithos cu torți etajate, mai multe vase borcan, castroane, două vase cu picior, numeroase vase de provizii de dimensiuni mari sau mijlocii. În locuință se afla și o groapă în care au fost descoperite mai multe vase întregi. Din același complex au provin două statuete antropomorfe fragmentare din lut, mai multe unelte de silex, un nucleu din silex, râșnițe, percutoare, frecătoare. În apropierea acesteia a fost descoperit un mic depozit de piese din silex.
Bordeiul 2/medieval - un complex deosebit este locuința adâncită denumită bordeiul 2 (B2) descoperită în S.9. A fost surprinsă la -0,50 m adâncime, avea formă rectangulară, baza se găseala -0,95 m de nivelul actual de călcare. Tăia locuința 2 eneolitică înspre colțul de VNV al acesteia. A fost cercetată aproximativ 10%, deoarece intra în profilul de V al suprafeței 9, fiind surprins colțul de est-sud-est. În acest colț a fost descoperită o groapă de par ce avea un diametru de cca 25 cm și cobora 35 cm de la nivelul fundului bordeiului. În umplutura complexului au fost descoperite fragmente ceramice lucrate la roată ce par să aparțină sec. XVII - XVIII.
Gropa 2 - un alt complex cercetat a fost o groapă circulară descoperită în S.9, în apropierea profilului de nord. Avea formă circulară cu diametre de 75 x 85 cm. În umplutura sa se găseau numeroase bucăți de vatră arșă în poziție secundară, remaniată, dar și câteva fragmente ceramice neolitice, cultura Starcevo-Criș.
Cel mai numeros material identificat în această campanie este încadrat în cultura Gumelniţa. A fost recuperată o cantitate importantă de ceramică, întregibilă sau fragmentată, puţină decorată, în general prin incizii sau mici impresiuni circulare, la care se adaugă barbotinarea în cazul vaselor de provizii. Alături de ceramică, am descoperit peste 300 de unelte litice cioplite din silex, dar şi câteva unelte din piatră şlefuite, inclusiv râșnițe, frecătoare, percutoare, nuclee, etc. Plastică antropomorfă și zoomorfă este reprezentată prin fragmente realizate din lut. Remarcăm descoperirea în această campanie a unui lot relativ numeros de ceramică neolitică atribuită culturii Starčevo-Criș. Nu există vase întregibile, ci numai fragmente. Dominantă e ceramica grosieră, cu pleavă în pastă, suprafețele exterioare roșiatice, miezul negricios. Ceramica din epoca bronzului este fragmentară, are suprafaţa exterioară aspră/poroasă datorită prezenţei nisipului grosier, are culoarea negricioasă, gălbuie-cărămizie, mai rar cenușie, foarte puţină este decorată. Câteva fragmente sunt decorate prin împunsături succesive în manieră specifică culturii Tei, mai multe fragmente au aplicat brâu alveolat sub buză, iar ceva mai multe sunt decorate cu măturica. Materialele Chilia-Militari constau în fragmente de vase lucrate la roată, în special ceramică cenuşie, fragmente de amfore romane cărămizii, dar şi ceramică grosieră lucrată la mână, având în pastă nisip şi pietricele.
Bibliografie: