Urlaţi | Judeţ: Prahova | Punct: La Câmp (La Islaz) | Anul: 2004
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2004
Perioade:
Preistorie; Protoistorie; Evul Mediu;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului; La Tène; Epoca medievală timpurie; Evul Mediu;
Categorie:
Domestic;
Tipuri de sit:
Tip neprecizat;
Cod RAN:
| 131639.01 |
Județ:
Prahova
Unitate administrativă:
or. Urlaţi
Localitate:
Urlaţi
Punct:
La Câmp (La Islaz)
Localizare:
| 131639.01 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Frînculeasa | Alin | participant | Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova |
| Paveleţ | Eugen-Cristian | participant | Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova |
| Peneş | Marinela | participant | Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova |
| Andreescu | Radian-Romus | responsabil | Muzeul Naţional de Istorie a României |
Raport:
Proiectul "Începuturile civilizaţiei europene. Neo-eneoliticul la Dunărea de Jos"
Situl a fost identificat prin cercetări de suprafaţă de A. Frânculeasa în anul 2002. Au fost recuperate de la suprafaţa solului materiale ceramice încadrate neo-neoliticului culturilor Criş (?), Gumelniţa, epoca bronzului, cultura Chilia-Militari (sec. II-III p. Chr), materiale medievale târzii. Cercetările se derulează în cadrul unui proiect ce vizează abordarea în particular, a ariei nordice a culturii Gumelniţa şi în general, a dinamicii locuirii neo-eneolitice în această zonă, cu o preocupare pentru locuirea în zona de deal sau din imediata apropiere a acesteia1.
Situl se află la intrarea în Urlaţi pe o prelungire a unei terase vechi, ce coboară lin spre lunca mlăştinoasă din zonă. Din punct de vedere geomorfologic, zona în care este situat situl corespunde contactului dintre Câmpia înaltă a Munteniei şi Dealurile subcarpatice.
Obiective: stabilirea stratigrafiei şi a întinderii sitului arheologic.
Metodologia de cercetare a fost adaptată obiectivelor principale, dar şi fondurilor avute la dispoziţie. A fost stabilit iniţial un ax central pe lungimea presupusă a aşezării, ax ce a avut orientarea NE-SV. Pe lungimea acestui ax au fost trasate la distanţe de 15-25 m, mici sondaje cu dimensiuni de 2 x 1 m. Acestea au fost orientate cu lungimea, pe axul stabilit iniţial. De asemenea, pe lăţimea maximă a sitului, în zona de N a fost trasată o secţiune perpendiculară pe axul aşezării. Aceasta a avut orientarea VNV-ESE.
Stratigrafia sitului nu este unitară pe toată întinderea acoperită prin cercetări. Totuşi am putut surprinde în câteva sondaje, succesiuni culturale ce fac din acest sit un important reper pentru cronologia culturală relativă a preistoriei în această zonă a Munteniei. Au fost descoperite materiale arheologice încadrabile în culturile Boian şi Gumelniţa, epoca bronzului - cultura Tei, cultura Chilia-Militari (sec. II-III p.Chr.). Precizăm că în toate casetele, nivelul arheologic a fost surprins la adâncimea de -0,18 -0,22 m faţă de nivelul actual de călcare, fiind suprapus direct de stratul arabil.
Au fost cercetate parţial mai multe complexe arheologice. Doar în câteva sondaje au fost făcute descoperiri ce considerăm că merită în acest stadiu al cercetării o atenţie mai deosebită.
Sondajul 2 a avut iniţial 2 x 1 m, fiind ulterior lărgită la 2 x 2 m. La adâncimea de -0,18 -0,2 m într-un strat brun nisipos, au fost descoperite câteva fragmente ceramice încadrate epocii bronzului. La –0,23 -0,25 m în stratul de culoare brun-negricios, au apărut foarte multe fragmente ceramice încadrate în cultura Gumelniţa, mai multe unelte şi aşchii de silex, un vârf de suliţă din silex, oase de animale. După demontarea acestui nivel am putut observa că acest strat suprapune un alt nivel în care apare ceramică în cantităţi mai reduse. În acest ultim nivel au fost descoperite mai multe unelte de silex, dar şi o statuetă antropomorfă fragmentară. Statueta este din lut ars, cu braţele întinse orizontal, iar două mici pastile marchează sânii. Nivelul arheologic are grosimea de 0,18-0,2 m, are culoare brun-negricios, pământul fiind lutos. Stratul arheologic suprapune nivelul steril arheologic ce apare la adâncimea de -0,32 -0,35 m, are culoarea galben roşiatic, pământul fiind lutos. Precizăm că zona în care a fost trasată acest sondaj se află spre marginea sitului, zonă ce prezintă o uşoară pantă spre SV.
Sondajul 7. La adâncimea de -0,18 m au fost descoperite în strat câteva fragmente ceramice încadrate în cultura Chilia-Militari. La -0,23 m au fost descoperite fragmente ceramice încadrate în epoca bronzului. Ceramica este nedecorată, de culoare negricioasă sau cărămizie, având în pastă nisip grosier. La adâncimea de -0,28 -0,32 m a apărut în strat ceramică gumelniţeană foarte fragmentară. De asemenea au fost descoperite mai multe piese litice, un fragment de apucătoare de capac de tip căsuţă, un fragment de statuetă antropomorfă. După demontarea acestui strat, la adâncimea de –0,35 m a apărut un al doilea strat cu ceramică gumelniţeană fragmentară. În acest nivel remarcăm descoperirea unui fragment de castronaş modelat din pastă fină, decorat prin incizii. Are umărul carenat, pe care apare o mică apucătoare perforată vertical. Acest vas are analogii în mediul cultural Stoicani-Aldeni. Sub acest strat de ceramică, la adâncimea de -0,4 -0,42 m a fost descoperită o groapă de mari dimensiuni care intră în profilele de N şi de S ale sondajului. Diametrul gropii este de 1,4 m, având formă de sac. Are adâncime maximă de -1,15 m. Inventarul constă în foarte multă ceramică fragmentară, unelte din silex, foarte multe oase. Pe fundul gropii au fost descoperite depuse pe orizontală una peste alta, două râşniţe de piatră, cu partea activă în jos, oase mari de bovidee, bucăţi mari de chirpici ars provenit de la o vatră dezafectată, chirpici nears, cenuşă, lemn ars, nuclee de piatră, lemn ars. Remarcăm descoperirea în această groapă a unor fragmente ceramice pictate cu grafit. De asemenea câteva fragmente ceramice sunt excizate sau imprimate şi încrustare cu pastă albă prăfoasă. Au fost descoperite şi fragmente decorate prin incizii constând în linii orizontale paralele sau haşură, uneori în spaţii rezervate. Unele fragmente sunt pictate cu roşu înainte de ardere, în spaţii delimitate de linii incizate. Au fost identificate ca forme castroane cu umăr carenat sau cu buza îngroşată, castroane bitronconice, cupe bitronconice etc. Groapa perforează două nivele geologice sterile arheologic, unul galben-roşiatic lutos, celălalt galben-albicios nisipos bogat în concreţiuni calcaroase.
Sondajul 8 a fost trasat perpendicular pe axul central stabilit la începutul cercetărilor. La adâncimea de -0,18 -0,22 m a putut fi observat un nivel brun nisipos în care au apărut câteva fragmente ceramice gumelniţene. La adâncimea de –0,24 -0,26 m a fost descoperită o groapă. Groapa intră în profilele de V şi N şi are dimensiunile de 0,9 x 0,8 m. În suprafaţă a apărut ca o pată de culoarea verzui-cenuşie. Groapa perforează straturile gălbui roşiatic lutos şi gălbui nisipos, sterile din punct de vedere arheologic, adâncindu-se până la –0,55 -0,58 m faţă de nivelul de călcare. Inventarul constă din fragmente ceramice de culoare roşiatică cu miezul de culoare neagră, care au foarte multă pleavă în pastă. Câteva funduri de vase descoperite sunt profilate inelar. Aparţin probabil neoliticului timpuriu (Starèevo-Criş) sau dezvoltat (cultura Dudeşti).
Prin cercetări de suprafaţă a fost descoperit un fragment ceramic încadrat în cultura Boian. Acesta este o buză de vas, are culoarea gălbui-potocalie. Este decorat cu motivul "dinţi de lup" obţinut prin excizie, motiv plasat imediat sub buza faţetată în interior. Acest decor este mărginit de o succesiune de linii orizontale paralele, adâncite.
Cel mai numeros material recuperat în această campanie este încadrat în cultura Gumelniţa. A fost recuperată o cantitate importantă de ceramică, în general foarte fragmentată. Foarte puţină este decorată, în general prin incizii sau mici impresiuni circulare. Au fost descoperite şi câteva fragmente ceramice picate cu grafit, dar şi cu roşu crud. În nivelele de locuire Gumelniţa alături de ceramică, au fost descoperite relativ multe unelte litice cioplite, dar şi câteva unelte şlefuite. De asemenea au fost descoperite şi două unelte din os. Plastică antropomorfă este în general fragmentară. Remarcăm o statuetă antropomorfă din lut ars cu braţele întinse orizontal, fragmentară. O piesă de mobilier este reprezentată de un scăunel din lut cu spetează şi patru picioare. În groapa din sondajul 7 a fost descoperită şi o mică piesă de cupru având forma unei verigi. Au fost descoperite şi cozi de linguri şi polonice, plate în secţiune.
Ceramica de epoca bronzului este foarte fragmentară, are suprafaţa exterioară aspră datorită prezenţei nisipului, are culoarea negricioasă, foarte puţină este decorată. Două fragmente sunt decorate prin împunsături, un fragment de vas are un decor cu brâu alveolat sub buză, iar un fragment ceramic fin, având culoarea cărămizie este decorat tipic culturii Tei. Remarcăm şi un topor fragmentar din piatră şlefuită, cu gaură pentru fixarea cozii.
Materialele Chilia-Militari constau în fragmente de vase lucrate la roată, în special ceramică cenuşie cu funduri inelare, fragmente de amfore romane cărămizii, dar şi ceramică lucrată la mână grosieră, având în pastă nisip şi pietricele.
Obiectivele campaniei 2005: efectuarea unei săpături sistematice pentru descoperirea unor complexe care să definească mai bine evoluţia culturală a sitului: cercetările de teren în jurul sitului şi pe valea Cricovului Sărat.
Date arheozoologice - sondajul 7, complexul 3
Valentin Dumitraşcu (UV Târgovişte)
Este o groapă ce a fost descoperită în sondajul 7 la adâncimea de -0,4 -0,42 m. Groapa întră în profilele de N şi de S ale casetei. Diametrul gropii este de 1,4 m, având formă de sac. Are adâncime maximă de -1,15 m. Inventarul complexului constă alături de oase, în foarte multă ceramică fragmentară, unelte din silex, râşniţe din piatră, bucăţi mari de chirpici ars provenit de la o vatră dezafectată, chirpici nears, cenuşă, lemn ars, nuclee de piatră, lemn ars. Complexul aparţine culturii Gumelniţa.
Numărul de resturi este de 84, din care 44 au putut fi determinate cu exactitate, celelalte fiind fragmente de coaste şi aşchii, toate provenind de la mamifere.
Fragmentele osoase au toate caracteristicile unor resturi menajere, respectiv urme de spargere, dezarticulare etc. Pe lângă aceste urme de activitate antropică, majoritatea resturilor prezintă urme de dinţi de carnivore, cel mai posibil câini.
Ca număr de resturi, predomină vita domestică (Bos taurus), cu 19 fragmente ce provin de la minim doi indivizi, unul adult, de peste 3,5 ani şi unul de sub trei ani. Predomină fragmentele din scheletul apendicular, cu excepţia unui molar, unui fragment de mandibulă şi a două vertebre.
Din cauza gradului ridicat de fragmentaritate, nu s-a putut face diferenţa între resturile de oaie (Ovis aries) şi cele de capră (Capra hircus), drept pentru care au fost luate în considerare împreună. Astfel ovicaprinele sunt reprezentate prin 13 fragmente, ce aparţin la minim doi indivizi, unul de sub şase luni şi unul de peste doi ani. Raportul dintre resturile de schelet cefalic şi cele de schelet apendicular este de aproape 1/1.
Porcul domestic (Sus domesticus), este reprezentat prin 11 resturi, însă predomină ca număr minim de indivizi, respectiv trei: un adult de peste doi ani şi doi indivizi sub şase luni. Fragmentele determinate aparţin doar scheletului membrelor.
Au fost identificate şi două fragmente aparţinând câinelui (Canis familiaris), ce pot proveni de la un singur individ adult. Prezenţa câinelui este însă atestată de către urmele evidente de dinţi de pe majoritatea oaselor descoperite.
Din cauza numărului mic de fragmente descoperite nu ne putem face o imagine despre economia animalieră a comunităţii, însă poate că săpăturile viitoare vor creşte eşantionul şi vom putea ajunge la concluzii pertinente.
Rezumat:
Situl se află la intrarea în Urlaţi pe o prelungire a unei terase vechi, ce coboară lin spre lunca mlăştinoasă din zonă. Din punct de vedere geomorfologic, zona în care este situat situl corespunde contactului dintre Câmpia înaltă a Munteniei şi Dealurile subcarpatice. Au fost deschise mai multe secţiuni pentru a stabili startigrafia sitului. Au fost descoperite materiale arheologice încadrabile în culturile Boian şi Gumelniţa, epoca bronzului - cultura Tei, cultura Chilia-Militari (sec. II-III p.Chr.). Unele materiale ceramice conţinând urme vegetale în pastă, par să indice o locuire mai veche aparţinând culturilor Dudeşti sau Starèevo-Criş.