Turnu Măgurele | Judeţ: Teleorman | Punct: La Cetate | Anul: 2007


Descriere:

Anul cercetarii:
2007
Perioade:
Evul Mediu;
Epoci:
Evul Mediu;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive); Domestic;
Tipuri de sit:
Aşezare fortificată; Cetate;
Cod RAN:
| 151692.01 |
Județ:
Teleorman
Unitate administrativă:
mun. Turnu Măgurele
Localitate:
Turnu Măgurele
Punct:
La Cetate
Localizare:

Instituții și
Persoane implicate:
Nume Prenume Rol Instituție
Cândea Ionel participant Muzeul Brăilei
Ţânţăreanu Ecaterina participant Muzeul Judeţean de Istorie Teleorman
Raport:
După Grigore Florescu (1936-1939 şi 1943) şi Gheorghe Cantacuzino (1978-1980) cercetările arheologice au fost reluate la cetatea Turnu în 2006 de colectivul ce a continuat investigaţiile şi în 2007. Au fost urmărite în continuare două obiective. Mai întâi adâncirea lui S1/2006 (20 x 2 m) în speranţa că anul secetos 2007 va da posibilitatea ajungerii la pământul viu înainte de a întâlni pânza freatică ce se dovedise un adversar redutabil şi în anii 1978-1980. Într-adevăr, după îndepărtarea pământului cu care S1/2006 fusese astupată între c.13 şi 24, s-a continuat adâncirea pe toată această suprafaţă. La capătul sud-estic al S1/2007 au fost descoperite resturile a două amenajări, suprapuse, din care prima din piatră (cpl. 1), respectiv din cărămidă şi olană cea de-a doua (cpl. 2). Între cele două complexe precum şi sub cel de-al doilea au fost identificate o serie de materiale arheologice de la ghiulele din metal la ceramică diversă şi oase de animale. Spre capătul dinspre cetatea de plan circular, în c.4 a apărut un al treilea complex (3) constând într-o amenajare din bolovani de piatră dispuşi circular, cu d. de 1,40 m. Este vorba de o fântână părăsită (?) umplută cu pietre şi materiale (cărbune, cenuşă, ceramică, cuie, harpon din fier), transformată ulterior într-o vatră. Un sondaj făcut în S1 (2007) c.6 (2 x 2 m) a dus la atingerea pânzei freatice la -3,70 m. În vederea atingerii celui de-al doilea obiectiv al cercetării noastre, adică identificarea aşezării medievale şi moderne Turnu (de până la 1836), a fost trasată şi executată spre S-E, în prelungirea lui S1, o suprafaţă de 2 x 7 m la distanţă de 120 m de capătul de SE al acesteia, notată S1 II. La fel, în acelaşi scop, la 85 m SE de această suprafaţă, ce nu a dat rezultatul scontat, am trasat şi executat, tot în prelungirea lui S1, suprafaţa numită S1 III de 2 x 8 m. Dacă în S1 II a existat o firavă urmă de mortar, în S1 III în c4 a apărut doar un mic fragment ceramic cu smalţ, precum şi un fragment de cahlă ornamentală cu smalţ verde şi marginea pătrată. În sfârşit s-a trasat şi executat S2 (5 x 4 m) la 215 m SV de capătul sudic al S1. Nici aici nu s-au putut obţine rezultate concludente privind aşezarea Turnu în raport cu cetatea de plan circular. Sub raportul inventarului arheologic remarcăm diversificarea sa faţă de 2006 (ceramică, inclusiv de provenienţă otomană, cahle, ceşti etc., obiecte din metal - cuie, harpon, ghiulele, oase de animale, chiar urme vegetale, păstrate în cadrul Muzeului de Istorie al judeţului Teleorman, din Alexandria). Obiectivele cercetării viitoare rămân: realizarea unei stratigrafii între cetatea de plan circular şi curtea cetăţii pentagonale, ce va fi continuată, apoi, în zona fostei aşezări ce va trebui identificată în vederea stabilirii, pe cât posibil, a succesiunii lor în timp. Aceasta presupune continuarea lui S1 spre NV, dar şi noi investigaţii spre S şi E de cetatea de plan circular. În ceea ce priveşte conservarea, am luat măsura astupării tuturor suprafeţelor cercetate în 2007 conform normelor.
Rezumat:

Au fost urmărite în continuare două obiective. Mai întâi adâncirea lui S1/2006 în speranţa că anul secetos 2007 va da posibilitatea ajungerii la pământul viu, fiind surprinse resturile a două amenajări, suprapuse, din care prima din piatră (cpl. 1), respectiv din cărămidă şi olană cea de-a doua (cpl. 2). Cel de-al doilea obiectiv a fost identificarea aşezării medievale şi moderne Turnu. Obiectivele cercetării viitoare rămân: realizarea unei stratigrafii între cetatea de plan circular şi curtea cetăţii pentagonale, ce va fi continuată, apoi, în zona fostei aşezări ce va trebui identificată în vederea stabilirii, pe cât posibil, a succesiunii lor în timp.