Tureni | Judeţ: Cluj | Punct: Dealul Ghincenghe | Anul: 2000
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2000
Perioade:
Preistorie; Evul Mediu;
Epoci:
Epoca bronzului; Epoca migraţiilor; Epoca medievală timpurie; Epoca medievală timpurie; Evul Mediu;
Categorie:
Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Necropolă;
Cod RAN:
| 59773.03 |
Județ:
Cluj
Unitate administrativă:
Tureni
Localitate:
Tureni
Punct:
Dealul Ghincenghe
Localizare:
| 59773.03 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Crişan | Viorica | participant | Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca |
| Maxim | Zoia | participant | Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca |
| Săsăran | Luminiţa | participant | Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca |
Raport:
Cercetările arheologice din ultimul timp au vizat studierea celui mai mare tumul (nr. 1) din necropola ce cuprinde 8 tumuli situaţi de Dealul Ghicenghe (obiectiv 2), la VSV de satul reşedinţă de comună Tureni. După cercetările din zonă şi analogiile din Cheile Aiudului şi Petreşti necropola poate fi datată la sfârşitul culturii Coţofeni şi începutul epocii bronzului.
Pe Dealul Ghicenghe (altitudinea de 687,5 m) care este o prelungire a Munţilor Petrind se află o necropolă tumulară formată din 8 morminte care se întinde pe şaua dealului, la cumpăna apelor Valea Turului (Racilor), Valea Ghicenghe şi Izvorul lui Alexandru Macedon. Necropola este mărginită de 2 tumuli de mari dimensiuni cu manta din
piatră, ceilalţi situaţi între cei doi sunt de mai mici dimensiuni, fără manta de piatră fiind în zone intens arate din care cauză au fost îndepărtate pietrele din manta, fiind la ora actuală aplatizaţi.
Tumulul mare, notat cu nr. 1, (40 / 42 x 3,5 / 4 x 69,1 m), a fost semnalat în anul 1984 în urma unor periegheze efectuate de Zoia Maxim, Tudor Soroceanu şi Gheorghe Lazarovici, în cadrul unui proiect care viza carierele de piatră din zonă. Restul tumulilor din necropolă au fost cartaţi şi uneori prospectaţi în anii 1985 - 1986. Tumulul cu nr. 1 este cel mai sudic din necropolă, are manta din piatră şi se găseşte la intersecţia drumurilor Sănduleşti - Tureni - Miceşti - Petreşti. Din această cauză a fost folosit ca loc pentru spânzurătoare şi execuţie în Evul Mediu (La Furci, Acăstăi, Akasztofadomb); nu a fost folosit decât ca păşune, ceea ce explică starea bună de conservare.
Săpăturile sistematice au început în anul 1986, când în prealabil s-au executat prospecţiuni cu magnetometru cu protoni, raze Gamma şi măsurarea rezistivităţii electrice a solului. Datorită poziţiei sale şi a înălţimii, tumulul domină zona (691 m) având vizibilitate perfectă spre Turda, Tureni şi Ceanu Mic, din care cauză în epoca romană a fost construit aici un turn de pază şi semnalizare pentru drumul roman Potaissa - Napoca şi Potaissa - Miceşti (cu villae rusticae).
Obiectivul principal al cercetării acestui tumul, în ultimii ani, au fost tehnicile de ridicare a mantalei de piatră (prospectările şi săpăturile de până acum au arătat prezenţa unor ringuri din piatră calcaroasă, marginea se termină în trepte marcate, din loc în loc, de pietre mari, precum şi existenţa unor casete) şi cunoaşterea ritului de înmormântare a celor care au construit tumulul. Ca tehnici de cercetare arheologică s-a folosit decopertarea în cadrane opuse pentru obţinerea de profile axiale, cadranele au fost împărţite în carouri de 2 x 2 m, notate cu litere şi cifre.
Stratigrafia arheologică a fost secondată de cea pedologică. Pietrele din manta au fost studiate de către geologi pentru se a cunoaşte variabilitatea mineralogică şi sursa de unde au fost aduse sau dislocate.
Până în prezent au fost descoperite două schelete fragmentare şi unul întreg (probabil tătar) din Evul Mediu, iar din preistorie doar oase umane disparate, în zona a două casete. Dintre materialul arheologic descoperit amintim fragmente ceramice aparţinând culturii Coţofeni, epocii romane (în zona turnului), obiecte din opal (preistorice) şi din cupru şi fier (medieval timpuriu). Aceste obiecte se păstrează la MNIT Cluj-Napoca.
În campaniile viitoare se va termina cercetarea cadranelor I - III cu încercări de restaurare a eventualelor elemente de <> funerară, mai ales că în anul 1991 zona respectivă a fost declarată rezervaţie arheologică, fiind lângă rezervaţia complexă de la Cheile Turenilor care este foarte des vizitată de turişti.