Instituții și
Persoane implicate:
| Nume |
Prenume |
Rol |
Instituție |
| Scurtu |
Florin |
responsabil |
SC GEI PROSECO SRL, Bucureşti |
Raport:
Cercetări geofizice
Florin Scurtu (GEI-PROSECO Bucureşti)
La Troesmis cercetarea noastră are un caracter de pionierat, scopul ei fiind acela de a deschide un nou orizont de cercetare arheologică a zonei, care a avut o însemnătate excepţională în perioada romană şi după aceea, după cum rezultă din datele puţinelor campanii arheologice şi din izvoarele antice.
Cercetările noastre geofizice au fost realizate pe platoul de la NE de cetatea de E, la cca. 100 m NE de zona termelor romane descoperite prin săpăturile arheologice.
Profilele de măsurare au fost orientate N 230 V, pentru a nu fi paralele cu nici una din direcţiile N-S, E-V, NV-SE sau NE-SV, care caracterizează construcţiile antice, în scopul ca orice astfel de construcţie să fie intersectată de cel puţin un profil.
Distanţa între profile a fost de 2 m, un compromis între necesitatea de a acoperi o suprafaţă cât mai mare şi cea de a obţine un minim de detalii despre fiecare eventuală construcţie în parte.
În ambele, distanţele în metri sunt indicate pe axele verticală şi orizontală ale hărţilor.
Harta magnetometrică generală arată un câmp geomagnetic foarte agitat, cu valori neobişnuit de mari în comparaţie cu alte situri arheologice cercetate de noi în Dobrogea. Explicaţia este probabil aceea că la Troesmis majoritatea construcţiilor ar fi din cărămidă sau granit, ambele cu susceptibilitate magnetică relativ mare (cariere de granit sunt cunoscute în apropierea sitului, zona fiind caracterizată din punct de vedere geologic prin prezenţa intruziunilor granitice de la Turcoaia şi Greci), în timp ce la Histria, de exemplu, construcţiile antice sunt realizate din şisturi verzi, cu susceptibilitate magnetică mai mică decât a granitelor şi a argilei arse, iar la Adamclisi – din calcar.
Pe acest fond foarte agitat se disting câteva anomalii majore, intense şi de mare întindere, de formă dipolară (cu maxime, colorate în nuanţe de mov, spre S şi minime, colorate în nuanţe de albastru, spre N), cele mai pregnante fiind cea de pe limita dintre carourile B5 şi B6 (o numim anomalia I), anomalia dublă din carourile C2–D2 (o numim anomalia II) şi complexul de anomalii din carourile A5-B5-B4-A4 (III).
În ceea ce priveşte anomalia I, ea reprezintă, cu probabilitate foarte mare, un cuptor cu diametrul de câţiva metri. Această interpretare este susţinută de faptul că banda negativă (colorată în albastru) nu este situată la N de anomalia pozitivă, ci aproape spre E, aspect caracteristic prezenţei unei magnetizări remanente ca urmare a faptului că structura fizică respectivă (în acest caz presupusul cuptor) a fost încălzită până la o temperatură superioară punctului Curie, iar direcţia N din momentul respectiv era mult diferită faţă de direcţia actuală.
Anomalia II poate reprezenta două astfel de cuptoare gemene, dar mai probabil o construcţie din cărămidă sau granit constituită din două corpuri (anomalia negativă este unitară şi este situată aproximativ la N de cea pozitivă), dar nu este exclus să reprezinte doi tumuli cu ardere pe loc, astăzi complect aplatizaţi.
Complexul de anomalii III este greu de interpretat fizico-arheologic în lipsa oricărei informaţii arheologice în zona respectivă, el constituie în orice caz un complex format din cel puţin patru entităţi diferite, în care materialul de construcţie este fie granitul, fie cărămida.
În restul hărţii se observă numeroase anomalii mai puţin intense (colorate în nuanţe de roşu şi galben), care reprezintă de asemenea contraste de susceptibilitate magnetică între construcţiile care le generează şi solul care înglobează aceste construcţii.
Harta magnetometrică filtrată cu un filtru trece-sus face lumină în această problemă, ea indicând traseele unor construcţii de formă lineară, situate sub nivelul solului actual, poziţia acestor construcţii în suprafaţă fiind foarte apropiată de cea a anomaliilor respective. Nu individualizăm aici aceste construcţii, ele apar foarte clar pe aproape întreaga suprafaţă a hărţii, sub forma unor tendinţe lineare, orientate mai ales NV-SE şi NE-SV.
Pentru a localiza şi alte obiective arheologice, am efectuat mai multe profile de recunoaştere. Rezultatele acestor profile de recunoaştere arată că astfel de anomalii sunt prezente pe o arie largă în jurul zonei studiate de noi şi probabil până la mare distanţă, pe întinsul platou necercetat arheologic ce se află la N de cetatea Troesmis.
Interpretarea arheologică corectă a tuturor acestor anomalii va putea fi făcută numai după ce în zonă va fi realizat un minim de săpături arheologice, de fapt scopul cercetării noastre geofizice de la Troesmis fiind chiar acela de a deschide o nouă perspectivă acestei zone de importanţă deosebită pentru arheologia şi istoria românească.
Cercetările au fost efectuate cu fonduri de la MEC (Programul CERES).
Rezumat:
La Troesmis cercetarea noastră are un caracter de pionierat având ca scop deschiderea unui nou orizont de cercetare arheologică a zonei, care a avut o însemnătate excepţională în perioada romană şi după aceea, după cum rezultă din datele puţinelor campanii arheologice şi din izvoarele antice.
Profilele de măsurare au fost orientate N 230 V, pentru a nu fi paralele cu nici una din direcţiile N-S, E-V, NV-SE sau NE-SV, care caracterizează construcţiile antice. Harta magnetometrică generală arată un câmp geomagnetic foarte agitat, cu valori neobişnuit de mari în comparaţie cu alte situri arheologice cercetate de noi în Dobrogea. Explicaţia este probabil aceea că la Troesmis majoritatea construcţiilor ar fi din cărămidă sau granit, ambele cu susceptibilitate magnetică relativ mare (cariere de granit sunt cunoscute în apropierea sitului, zona fiind caracterizată din punct de vedere geologic prin prezenţa intruziunilor granitice de la Turcoaia şi Greci), în timp ce la Histria, de exemplu, construcţiile antice sunt realizate din şisturi verzi, cu susceptibilitate magnetică mai mică decât a granitelor şi a argilei arse, iar la Adamclisi din calcar. Harta magnetometrică filtrată cu un filtru trece-sus face lumină în această problemă, ea indicând traseele unor construcţii de formă lineară, situate sub nivelul solului actual, poziţia acestor construcţii în suprafaţă fiind foarte apropiată de cea a anomaliilor respective. Nu individualizăm aici aceste construcţii, ele apar foarte clar pe aproape întreaga suprafaţă a hărţii, sub forma unor tendinţe lineare, orientate mai ales NV-SE şi NE-SV.
Cercetările din actuala campanie s-au concentrat asupra zonei vestice a termelor, situate în praetentura dextra. S-au executat nouă casete degajându-se o suprafaţă de 250 m2.
S-a terminat cercetarea încăperii L, au fost cercetate în cea mai mare parte încăperile M şi N şi, parţial frigidarium I(?). S-au cercetat două praefurnia situate spre V de încăperile L şi M.
Cercetările din actuala campanie s-au concentrat asupra zonei vestice a termelor, situate în praetentura dextra. S-au executat nouă casete degajându-se o suprafaţă de 250 m2.
S-a terminat cercetarea încăperii L, au fost cercetate în cea mai mare parte încăperile M şi N şi, parţial frigidarium I(?). Totodată s-au cercetat două praefurnia situate spre V de încăperile L şi M.
CC BY-SA 4.0 
