Tulcea | Punct: str. Prislav, nr. 29 | Anul: 2018
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2018
Perioade:
Antichitate; Evul Mediu; Perioada modernă;
Epoci:
Perioada modernă; Epoca romană târzie; Epoca medievală timpurie; Epoca medievală târzie;
Categorie:
Neatribuit; Domestic; Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Locuire; Locuire civilă; Necropolă;
Cod RAN:
| 159623.01 |
Județ:
Tulcea
Unitate administrativă:
Tulcea
Localitate:
Tulcea
Punct:
str. Prislav, nr. 29
Localizare:
| 159623.01 |
Lista Ilustrațiilor - 3
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Mureşan | Lucian | participant | Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea |
| Stănică | Aurel | participant | Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea |
| Mureșan | Ioana | participant | Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea |
Raport:
Cercetarea arheologică preventivă din Municipiul Tulcea, str. Prislav, nr. 29, a fost realizată ca urmare a intenţiei beneficiarului Velea Elena de a realiza investiţia „Reparaţie capitală locuinţă şi extindere P+1E”, în zonă cu patrimoniu arheologic reperat şi în zona de protecţie a sitului arheologic cunoscut sub numele de Colnicul Hora. Cercetarea a avut ca obiectiv verificarea situaţiei arheologice din locaţia respectivă şi de a evidenţia patrimoniul arheologic prezent pe suprafaţa investiţiei.
Proprietatea supusă cercetării arheologice se află pe Dealul Monumentului Independenţei şi, în consecinţă, în imediata vecinătate a anticului Aegyssus. Per total, cercetările desfăşurate cu mici întreruperi în perioada 1971-1998 pe Colnicul Hora au avut ca rezultat dezvelirea unor obiective din interiorul ariei fortificate. Au fost cercetate o serie de complexe (locuinţe, cuptoare, gropi menajere) cu niveluri de locuire din epocile romană, romano- bizantină şi bizantină. Reapar urmele de locuire pe colnic în secolul al XIV-lea, acest nivel fiind parţial distrus de intervenţii antropice din secolele XVIII-
XIX. În ultimele decenii lucrările edilitare şi intervenţiile private din zona extramurală, au afectat zonele învecinate şi străzile din apropierea parcului Monumentul Independenţei, prilejuind astfel descoperirea unor complexe arheologice, precum morminte datate în epocă romană sau medievală, fundaţiile unor edificii, dar şi obiecte diverse din ceramică, os, fier, bronz, sticlă, etc.
Cercetarea arheologică preventivă de pe strada Prislav, nr. 29 a fost limitată, cu precădere în campania din 2017, de existenţa unui corp de anexă la locuinţa principală. Acest lucru a determinat deschiderea în 2017 a unei secţiuni de mici dimensiuni, 4 x 1 m (S1), cu orientarea N-NE/S-SV, împărţită în patru carouri a câte 1 x 1m (□A-□D) şi a unei casete C1, la est de S1, cu dimensiunile 1,5 x 2,5 m, corespunzând carourilor S1 □A-□C, însumând o suprafaţă cercetată de 7,75 m2.
Au fost identificate în colţul nordic al secţiunii S1 urmele unei structuri moderne (o baie lipovenească dezafectată) dar şi o groapă cu nivele succesive de depunere a deşeurilor menajere moderne (G1), de o adâncime considerabilă, -2,65 m. Alături de material ceramic de secol XVIII-XIX, în nivelurile inferioare ale secţiunii S1 au fost identificate fragmente în cea mai mare parte puternic rulate de ceramică de epocă romană. Totodată au mai fost identificate încă două gropi de depunere de gunoi menajer modern, în profilul estic al casetei C1 (G2 şi G3). Între complexele G3 şi G4, până la o adâncime maximă de 1,10 m, au fost prelevate numeroase fragmente provenind de la cel puţin trei amfore distincte de epocă romană (încadrându-se cronologic în secolele I-IV p. Chr.).
În timpul campaniei din toamna anului 2017 au fost totodată identificate primele morminte ce urmau a semnala prezenţa unei necropole cu faze succesive de funcţionare, o necropolă de epocă romană (sec. II-IV p.Chr.) suprapusă de înmormântări de epocă modernă (sec. XVIII-XIX).
Aşadar, au fost cercetate următoarele complexe funerare:
M1: mormânt de inhumaţie cu un impresionant inventar funerar, în ciuda deranjării acestuia de multiple galerii de rozătoare, ce au afectat poziţia iniţială a unei părţi a inventarului şi anatomiei individului înmormântat (lipsesc labele ambelor picioare, ambii genunchi, în zona bazinului, din ambele mâini rămânând doar câteva oase carpiene şi metacarpiene ce indică poziţia iniţială a acestora. De asemenea, lipseşte antebraţul drept, în timp ce antebraţul stâng este puternic friabil, iar partea dreaptă a cutiei toracice este la rândul ei deranjată din poziţia iniţială). Defunctul este poziţionat în decubit dorsal, cu mâinile împreunate în zona bazinului, orientare E-SE/V-NV, cu craniul aplecat spre dreapta, deformat de greutatea pământului. Inventarul funerar cuprindea: un cercel de aur, două monede de bronz, o cataramă de bronz cu ac, o posibilă teacă de pumnal de fier, între picioare s-au descoperit resturile de la o cutie de lemn ce conţinea 9 jetoane de sticlă de culori diferite, o mărgea de sticlă, 5 inele de bronz, un disc de os decorat, o aplică (posibil oglindă) de bronz, un tub de bronz decorat cu cercuri concentrice. Inventarul funerar al mormântului este completat de o altă monedă de bronz, o brăţară foarte fină de bronz, o mărgică de dimensiuni mici şi alte podoabe minore de bronz, provenite din mormânt, antrenate însă în galeriile de rozătoare. O analiză antropologică preliminară a scheletului şi a dinţilor indică apartenenţa acestuia la categoria subadulţilor – Infans II (cu o vârstă de 11-
12 ani), iar încadrarea cronologică a inventarului funerar (indicat de un opaiţ de tip Loschke 8, un urcior (ambele poziţionate la picioarele defunctului) şi cercelul de aur) indică o datare a mormântului în sec. II-III p.Chr. M2: inhumaţie, adult depus în decubit dorsal, aşezat în sicriu, orientat V-E, cu craniul aplecat spre dreapta (deranjat de galerie crocovine), cu mâna stângă pe abdomen şi mâna dreaptă pe piept datare, sec. XVIII-XIX.
M3: inhumaţie, deranjat în momentul realizării gropii pentru M2. Schelet depus în decubit dorsal, orientat V-E, cu o mică deviaţie. Se păstrează radius stâng, vertebre zona lombară, coxali, oase picior stâng şi tibie picior drept, datare, sec. IV-VI (?).
Campania din 2017 a fost întreruptă pentru a fi reluată după demolarea unui corp anexă în primăvara anului 2018. Astfel, campania din iulie-august 2018 a debutat prin prelungirea secţiunii S1 spre sud cu un nou carou (□E), de dimensiunile 1 x 1,5 m, şi prin deschiderea unei noi suprafeţe de cercetare, caseta C2, împărţită în 20 de carouri, în modelul tablă de şah (□A-E, 1-4), numerotarea pornind de la N-V spre S-E, cu dimensiunile 4 x 5 m, o nouă casetă C3 deschisă la vest de S1 □ E, cu dimensiunile 1 x 1 m, şi o altă casetă C4, în dreptul C3, □C-D, 1, cu dimeniunile 0,50 x 2 m. Se ajunge astfel la o suprafaţă totală cercetată arheologic în timpul celor două campanii (2017-2018) de 31,25 mp.
Aşadar, următoarele complexe funerare au fost identificate:
M4: (inhumaţie). Defunctul a fost aşezat în poziţie dorsală, cu mâinile pe lângă corp, cu orientarea V-NV/E-SE, pe aceeaşi axă cu mormântul M1 având însă poziţionarea capului în direcţia exact opusă. În fapt, capul individului adult din M4 se află în poziţie secundară, fiind deranjat de galeriile de rozătoare, întors cu 180° faţă de poziţia iniţială. Inventarul mormântului cuprinde un singur obiect de fier greu de identificat, aşezat în partea dreaptă a cutiei toracice.
În profilul sudic al casetei C2, □E,1-3, la o adâncime de -1 m, se pot remarca două morminte, M5 (□E,3) şi M6 (□E,1-2). Acestea au fost practicate în pământul galben, fiind umplute cu sol de culoare brun-cenuşie, în ambele cazuri fiind vizibile urmele coşciugelor de lemn, plasându-le astfel din punct de vedere cronologic în perioada secolelor XVIII-XIX. Cele două complexe nu au putut fi cercetate în totalitate, din pricina proximităţii imediate a casei de pe proprietatea vecină.
Un nou mormânt a fost identificat în C2, □E,3, la o adâncime de -1 m, M7 (inhumaţie) pe aceeaşi axă cu M2, poziţionat însă în direcţia opusă, decubit dorsal, cu picioarele spre est. Mormântul a fost practicat în pământul galben, fără coşciug sau inventar funerar, fiind afectat, cel mai probabil, de lucrările de amenajare moderne, lipsindu-i craniul, toracele şi aproape toată coloana vertebrală, mâinle şi bazinul.
La picioarele mormântului M7, la o distanţă de aproximativ 40 cm spre est, s-a identificat un nou complex, M8 (inhumaţie), o depunere de oase umane, adunate la un loc, fără a fi în conexiune anatomică. Individul defunct, cel mai probabil copil sau adolescent, nu are scheletul complet.
Un nou mormânt (M9 – inhumaţie) a fost identificat la -1,60 m, în C2, □C-D, 1, în coşciug, cu orientarea V-E. Individul defunct, adult, a fost poziţionat cu capul spre vest, înclinat spre stânga, în decubit dorsal şi cu mâinle împreunate pe bazin. Inventarul funerar cuprinde o monedă de bronz, ilizibilă şi patru mărgele de bronz, de formă globulară, două pe stern şi două sub vertebrele gâtului, cu urmele aţei pe care erau ţinute. Totodată, se pot adăuga şi 8 piroane de fier, bătute, cel mai probabil, în coşciug datare – sec. XVIII-XIX).
Două noi morminte au fost identificate în profilul estic al C3, M10, la o adâncime de –1,45 m, fiind semnalată groapa de inserţie, în colţul de SE al C3, şi M11, la o adâncime de –1,55 m, cu coşciug şi groapă de inserţie în colţul de NE al C3. Apropierea de gardul ce marchează limita proprietăţii împiedică cercetarea totală a acestor două complexe arheologice.
La o adâncime de -1,65 m, în C3, □E,1, a fost identificat un nou mormânt, M12 (inhumaţie), cu aceeaşi orientare V-E, ca M7 şi M9, cu o uşoară deviaţie, cu capul orientat spre vest. Din scheletul depus în decubit dorsal se păstrează doar jumătatea superioară. În zona capului au fost identificate trei cuie de fier, indicând o înmormântare în coşciug.
Imediat sub M12, (C2, □D-E, 2) se regăseşte un nou mormânt, M13 (inhumaţie), la o adâncime de
-1,90 m, ce este suprapus de precedentul complex, Orientarea mormântului este S-N, cu capul spre nord. Scheletul femeii adulte a fost depus în decubit dorsal cu mâinile împreunate în zona bazinului, în coşciug, fapt sugerat de prezenţa a şase cuie de fier. Inventarul funerar cuprinde o brăţară de jais, o aplică de bronz, o monedă de bronz, ilizibilă, un ac de păr fragmentar, o jumătate de gemă de culoare neagră şi o cochilie (datare – sec. II-IV p.Chr.).
În profilul sudic al C2, □E, 4, la o adâncime de
–1 m, se pot observa urmele unui mormânt de inhumaţie (M14) de copil, cu fragmente din craniu, bazin, şi tibie, cu o orientare V-E, imposibil de cercetat asemeni mormintelor M5 şi M6.
În C2, □C, 1-2, la o adâncime de -1,23 m, s-a identificat un alt mormânt de copil (M15), inhumaţie, cu orientarea N/NE-S/SV, cu oasele deosebit de fragile, datorate vârstei fragede a defunctului, Scheletul se află în decubit lateral, depus pe partea stângă, cu genunchii uşor flexaţi, lipsindu-i craniul, labele picioarelor, mâinile, tot braţul drept şi o parte a antebraţului stâng. Inventarul funerar se rezumă la o cupă de ceramică de epocă romană (sec. II-IV), plasată la picioarele defunctului.
Mormântul M9 a deranjat la rândul lui un alt mormânt anterior (M16), inhumaţie, cu orientarea V- E, aflat la o adâncime de numai 6 cm sub M9. Din scheletul de adult depus în decubit dorsal nu s-au mai păstrat decât tibia şi peroneul drept, jumătate din femurul stâng, deplasat din poziţia sa iniţială şi retezat, talpa dreaptă şi o mână cu un inel de fier deosebit de fragmentar şi corodat pe una dintre falange.
De asemenea sub M9, în C4, un nou complex arheologic se reliefează, la o adâncime de -1,93 m, M17, reprezentând o depunere secundară de oase umane, fără conexiune anatomică. Din schelet se mai păstrează fragmente de craniu, bazin, os coxal, femur retezat, braţ şi antepraţ, coaste şi vertebre.
În C2, □A, 2, la o adâncime de -1,44 m a fost descoperit un alt mormânt, M18, inhumaţie, cu orientarea V-E, uşor deviată, depus în decubit dorsal cu mâinile împreunate pe bazin şi capul spre vest. Jumătate din complex, de la mijlocul scheletului până la tălpi, intră în profilul nordic al C2, în imediata apropiere a anexei nou construite, impiedicând astfel posibilitatea de cercetare exhaustivă a mormântului. Inventarul cuprinde o mărgică globulară de bronz, în zona gâtului, asemănătoare celor descoperite în M9 (ar indica o apartenenţă la epoca modernă, secolele XVIII-XIX).
De asemeni imediat sub groapa de inserţie a M9, în C2 □C1 şi continuând în C4, se identifică un nou mormânt, M19, inhumaţie, cu orientarea V-E, uşor deviată, cu capul spre vest, la o adâncime de - 1,90 m. Mormântul a fost deranjat în jumătatea sa inferioară de o groapă (G7), cu diamentrul de 60 cm, cu fragmente rulate de oase umane şi animale. Corpul defunctului se află depus în decubit dorsal, cu mâinile pe lângă corp, cu craniul întors spre dreapta, lipsind partea inferioară a scheletului începând cu zona lombară. De asemenea, cutia toracică este fragmentară iar craniul este spart, cel mai probabil fiind tasate în momentul amenajării mormântului M9. Inventarul funerar este reprezentat de o monedă de bronz şi de două anouri de bronz.
Pe profilul nordic al C2, □D-E, 3-4, se poate observa o groapă de gunoi menajer (G6), de epocă modernă, umplută în faze succesive cu pământ de culoare brun-închis, de consistenţă lutoasă, cu material arheologic modern şi contemporan, ceramică smălţuită, porţelan, sticlă, obiecte şi unelte de metal, plastic, cărbune şi cenuşă. Groapa porneşte de la nivelul actual de călcare şi continuă până la o adâncime de -2,25 m. Acest complex este cel mai probabil beciul semnalat de proprietari ca aflându-se sub podeaua vechii bucătării de vară demolate. Sub complexele mai sus menţionate, pământul se deschise la culoare, fiind lipsit de material arheologic, la o adâncime de -2 m în colţul nordic al C2 şi la -2,30 m în capătul sudic al aceleiaşi casete.
Proprietatea beneficiarului se află într-o zonă afectată de lucrările moderne de amenajare succesive, ce au deranjat stratigrafia din această locaţie, complexele arheologice precum G6 şi elementele ce sugerează existenţa structurilor dezafectate în prezent (vechea bucătărie de vară şi beciul de sub aceasta), prezentând material modern (resturi menajere, ceramică smălţuită, sticlă, fragmente de fier şi de oase de animale) amestecat cu cel antic puternic rulat (fragmente de cărămizi şi olane, ceramică de uz casnic, sticlă, fragmente de oase de animale şi fragmente de obiecte confecţionate din fier). Cele 19 morminte descoperite în suprafaţa cercetată în cei doi ani de campanie (2017-2018), o parte dintre ele prezentând şi inventar funerar revelator, indică o zonă de necropolă aparţinând locuirii de epocă romană de pe Colnicul Hora, cu faze succesive de înmormântare, deranjate de inhumări de sec. XVIII-XIX.
Bibliografie: