Tulcea | Punct: Parcul Monumentul Independenţei (Colnicul Hora) | Anul: 2019
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2019
Perioade:
Perioadă neprecizată;
Epoci:
Perioadă neprecizată;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive);
Tipuri de sit:
Cetate;
Cod RAN:
| 159623.01 |
Județ:
Tulcea
Unitate administrativă:
Tulcea
Localitate:
Tulcea
Punct:
Parcul Monumentul Independenţei (Colnicul Hora)
Localizare:
| 159623.01 |
Lista Ilustrațiilor - 7
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Anghel | Sorin | responsabil | GeoEcoMar București |
| Popa | Adrian | participant | GeoEcoMar București |
| Iordache | Gabriel | participant | GeoEcoMar București |
| Dragoș | Andrei Gabriel | participant | GeoEcoMar București |
| Pop | Ioan Cornel | participant | GeoEcoMar București |
Raport:
Cercetările arheologice s-au desfăşurat în perioada august - octombrie, pe trei sectoare, cu finanţarea Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, ICEM Tulcea şi a Consiliului Local al Municipiului Tulcea. Cele trei sectoare sunt: Aria C, Aria B şi Sector Vest. Totodată, a fost demarat un plan complex de cercetări interdisciplinare, în colaborare cu Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie şi Geoecologie Marină (GeoEcoMar Bucureşti).
Cercetări geoelectrice la Aegyssus (1)
Metodele geofizice nedistructive (aplicate în arheologie) sunt folosite pentru identificarea proprietăţilor fizice ale corpurilor îngropate şi delimitarea anomaliilor subterane cu scopul de a realiza hărţi ale subsolului şi de a identifica zonele de interes arheologic.
În cazul sitului arheologic de la Aegyssus, investigaţiile geofizice aplicate au fost de mică adâncime şi sunt reprezentate de profilarea geoelectrică, respectiv, metoda sondajului electric vertical (SEV). Datele achiziţionate de-a lungul celor 3 profile de rezistivitate electrică au fost procesate si corelate cu scopul de a obţine informaţii cât mai precise despre valorile de rezistivitate electrică ale structurilor din subsol şi generarea unor modele bidimensionale, respectiv pseudo-secţiuni de adâncime şi modele tridimensionale ale perimetrului studiat. Metoda rezistivităţii electrice a devenit o tehnică aplicată din ce în ce mai frecvent în arheologie, încă din anii 1980 iar aplicaţiile 2D şi 3D de imagistică sunt considerate foarte importante pentru vizualizarea şi interpretarea structurilor arheologice la diferite adâncimi.
Metodele geoelectrice sunt folosite pentru măsurarea rezistivităţii electrice a pământului prin intermediul unui curent electric indus şi a unor măsurători de diferenţa de potenţial şi se împart în metoda SEV (sondaj electric vertical), metoda profilării geoelectrice, metoda ERT (electrical resistivity tomography sau tomografie electrica de rezistivitate) şi metoda polarizaţiei induse. SEV-ul este cea mai accesibilă metodă geoelectrică, fiind uşor adaptabilă pentru numeroase condiţii topografice şi geologice. Un curent electric (de o intensitate cunoscută) este injectat în interiorul pământului prin intermediul a doi electrozi (A, B), iar diferenţa de potenţial electric este înregistrată de alţi doi electrozi de potenţial (M, N) pe baza cărora, o valoare de rezistivitate aparentă va fi calculată.
Aspecte metodologice şi procesarea datelor geoelectrice
Măsurătorile geoelectrice au fost executate de-a lungul a trei profile paralele (fig. 5, 6) de câte 25 de metri lungime, situate la o distantă de 2.5 m unul de celălalt, iar dispozitivul folosit a fost Schlumberger.
Dispozitivul Schlumberger (fig. 5) este compus din 4 electrozi dispuşi coliniar în jurul unui punct de mijloc comun; cei doi electrozi din extremităţi fiind electrozii de curent A, B, iar cei doi electrozi interiori, electrozii de potenţial M, N. Timp de un anumit număr de măsurători (la alegere), distanţa A – B se modifică, în timp ce intervalul M – N rămâne constant, după care, dispozitivul de 4 electrozi se mută pe direcţia profilului o anumita distanţă (la alegere).
În cazul măsurătorilor de la Aegyssus, distanţa dintre electrozii de curent (AB) a fost egală cu 4, respectiv 6 şi 10 metri pentru fiecare SEV, iar distanţa MN a fost de 2 metri şi constantă. Adâncimea de investigare este aproximativ AB/4, sau o pătrime din intervalul dintre electrozii de curent (aprox. 2.5 m), iar offset-ul, sau distanţa constantă la care a fost mutat dispozitivul, este de 2.5 m.
Pe fiecare profil au fost executate 9 SEV-uri a câte 3 măsurători fiecare, folosind un electrometru (rezistivimetru) de tip AGI MiniSting cu 4 electrozi. Cele 81 de măsurători achiziţionate au fost procesate în software-urile aferente: AGI Earth Imager 1D, 2D, 3D, Golden Software Surfer si Geotomo RES2DINV. În urma procesării, corecţiei şi inversiei valorilor de rezistivitate electrică în programele menţionate mai sus, au fost obţinute pseudo-secţiunile specifice pentru fiecare profil (fig. 5, 6) şi modelul 3D prin interpolarea valorilor de rezistivitate ale celor trei profile.
Interpretarea datelor
În urma procesării datelor SEV, se pot observa anomalii geoelectrice de minim si de maxim ce pot fi corelate pe toate cele trei profile. Anomaliile de maxim au valori de rezistivitate cuprinse între 400 si 1000 de ohmmetrii, specifice unor structuri carbonatice (în analogie cu litologia pot reprezenta structuri de calcar sau dolomit), iar cele de minim au valori de rezistivitate cuprinse între 20 şi 70 de ohmmetrii, specifice argilelor şi apelor dulci.
Cercetări geomagnetice la Aegyssus (2)
Metodele magnetice sunt folosite pentru identificarea şi reprezentarea anomaliilor de câmp magnetic cauzate de corpurile sursă din subsol. Magnetometrele folosite pot fi echipate cu un singur senzor, pentru măsurarea câmpului magnetic total, sau cu doi senzori, pentru măsurarea gradientului câmpului magnetic.
Printre cele mai utilizate tipuri de magnetometre sunt cele cu precesie protonică şi cele cu vapori de cesiu. Magnetometrele cu precesie protonică măsoară frecvenţa de rezonanţă a protonilor (nucleilor de hidrogen) cauzată de rezonanţa magnetică nucleară (NMR), iar cele cu vapori de cesiu funcţionează pe baza interacţiunii dintre atomii de cesiu şi fotonii emişi de lampa magnetometrului.
Aspecte metodologice şi procesarea datelor magnetice
Măsurătorile geomagnetice au fost executate pe uscat şi pe apă în 3 perimetre localizate în 3 locaţii diferite:
· Perimetrul 1 (pe uscat) se află în Aegyssus – Parcul Monumentului (Tulcea) unde au fost efectuate măsurători de gradient al câmpului magnetic pe o suprafaţă de 93 m2;
· Perimetrul 2 (pe apă) se află în extremitatea nord-estică a oraşului Tulcea, pe braţul Sfântul Gheorghe, unde au fost efectuate măsurători ale campului magnetic total cu corecţiile de variaţie diurnă pe o suprafaţă de 0,1 km2.
Instrumentele geofizice folosite sunt reprezentate de magnetometrul marin folosit pentru prospectarea pe apă (înregistrarea câmpului magnetic total şi a variaţiei diurne la Tulcea), ce funcţionează cu vapori de cesiu, Geometrics G-882 şi de magnetometrul protonic folosit pe uscat (înregistrarea gradientului câmpului magnetic la Aegyssus, în Parcul Monumentului), Geometrics G-856.
Pentru măsurătorile de gradient al câmpului magnetic au fost folosiţi doi senzori (senzorul de sus şi senzorul de jos) poziţionaţi la o anumită distanţă unul faţă de celălalt, iar pentru măsurarea câmpului magnetic total a mai fost instalata o bază magnetometrică pe uscat pentru a înregistra variaţia diurnă. Filtrarea, procesarea datelor, corecţia de variaţie diurnă, generarea şi georeferenţierea hărţilor magnetice (în sistemul de coordonate WGS84) au fost făcute în software-urile aferente: Geosoft Oasis Montaj, Blue Marble Geographics Global Mapper şi Microsoft Office. Harta gradientului câmpului magnetic a fost calculată pe baza diferenţelor de câmp ale celor doi senzori, iar hărţile câmpului magnetic total măsurat la perimetrele 2 şi 3 au fost generate prin scăderea diferenţelor de variaţie diurnă măsurate de bazele magnetometrice de pe uscat. Geo-referenţierea hărţilor a fost făcută cu ajutorul imaginilor satelitare din softul Global Mapper.
Interpretarea datelor
Efectele anomaliilor magnetice de maxim de la profilele 2 şi 3 sunt asemănătoare cu efectul dat de ţeava de la profilul 1 (din Parcul Monumentului), dar pentru ca interpretarea să aibă o precizie cât mai mare, datele magnetometrice trebuie comparate cu datele achiziţionate prin intermediul altor metode geofizice folosite în arheologie (metode geoelectrice, GPR etc.), iar modelarea tridimensională a anomaliilor reprezintă un factor foarte important pentru identificarea corpurilor de interes arheologic din subsol.
Bibliografie:
Note:
1.
(1) Investigaţiile geofizice (magnetometrice, electrometrice şi georadar), repectiv investigaţiile seismoacustice (side scan sonar şi sub-bottom profiles) au fost realizate de către GeoEcoMar (responsabil dr. Sorin Anghel) în cadrul Planului Naţional de Cercetare finanţat de către Ministerul Cercetării şi Inovării din România.
(2) Investigaţiile geofizice (mgnetometrice, electrometrice şi georadar), repectiv investigaţiile seismoacustice (side scan sonar şi sub-bottom profiles) au fost realizate de către GeoEcoMar (responsabil dr. Sorin Anghel) în cadrul Planului Naţional de Cercetare finanţat de către Ministerul Cercetării şi Inovării din România.