Tulcea | Punct: Parcul Monumentul Independenţei (Colnicul Hora) | Anul: 2019
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2019
Perioade:
Antichitate;
Epoci:
Epoca romană timpurie; Epoca romană târzie;
Categorie:
Domestic;
Tipuri de sit:
Locuire civilă;
Cod RAN:
| 159623.01 |
Județ:
Tulcea
Unitate administrativă:
Tulcea
Localitate:
Tulcea
Punct:
Parcul Monumentul Independenţei (Colnicul Hora)
Sector:
ARIA C
Localizare:
| 159623.01 |
Lista Ilustrațiilor - 7
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Mocanu | Marian | responsabil | Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea |
| Stănescu | Radu | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
Raport:
Cercetările arheologice s-au desfăşurat în perioada august - octombrie, pe trei sectoare, cu finanţarea Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, ICEM Tulcea şi a Consiliului Local al Municipiului Tulcea. Cele trei sectoare sunt: Aria C, Aria B şi Sector Vest. Totodată, a fost demarat un plan complex de cercetări interdisciplinare, în colaborare cu Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie şi Geoecologie Marină (GeoEcoMar Bucureşti).
1. Sector „ARIA C”
Marian Mocanu (ICEM Tulcea), Radu Stănescu (Facultatea de Istorie, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca)
Cercetările arheologice din Sectorul Aria C s-au desfăşurat în perioada august – septembrie 2019, iar obiectivele propuse pe parcursul acestei campanii au constat în continuarea cercetării din anul precedent, cu scopul de a surprinde cât mai exact nivelul de funcţionare a magaziei pentru dolia. Acest complex a fost identificat încă din anii 1980, dar se impune necesitatea de a stabili relaţia stratigrafică şi planimetrică a acestei structuri cu palestra edificiului termal.
După curăţenia efectuată pe toată întinderea sectorului, în S 1 am trecut la investigarea nivelului de dărâmătură aflat la aceeaşi cotă cu baza de pilon identificat în campania precedentă. Acest nivel este constituit din elevaţia din chirpici a unui edificiu incendiat, care suprapune resturile unui edificiu (sau cel puţin fundaţia acestuia) realizat din piatră legată cu mortar. Relaţia cronologică dintre chiupuri şi momentul prăbuşirii acestui edificiu din chirpici este de posterioritate, deoarece în profilul de est al S 1 sunt vizibile gropile chiupurilor, iar acestea au fost săpate în acest strat compact de incendiu. Din păcate materialul arheologic recoltat din acest strat este amestecat şi neconcludent. Am continuat curăţarea dărâmăturii în care au fost săpate gropile pentru dolia. În zona bazei pilonului identificat la finalul campaniei 2018 situaţia s-a modificat după cum urmează: la îndepărtarea pietrelor aflate în poziţie secundară s-a păstrat postamentul circular, pe care a fost aşezat un bloc de calcar de mari dimensiuni (90 x 50 cm), iar la aproximativ 1,80 m către sud se conturează o altă structură de piatră ce poate fi restul unui zid sau un al doilea postament pentru un alt pilon. Aceeaşi situaţie a fost identificată către nord (la 2,20 m faţă de pilon) unde, după îndepărtarea stratului de dărâmătură, s-a conturat o nouă structură circulară din piatră de dimensiuni medii şi mici, de data aceasta legate cu mortar. În momentul de faţă, toate cele trei structuri par a fi aparţinut de edificiul anterior chiupurilor (cel cu elevaţia de chirpici), sau au făcut parte din structura palestrei, existând posibilitatea ca aceasta să fi avut un portic către est (această ipoteză va fi verificată în campania următoare).
Cercetarea în S 2 a avut ca scop prelungirea acestei suprafeţe către sud (secţiunea a fost prelungită cu 4 m), pentru a ajunge şi în această zonă pe nivelul de funcţionare a chiupurilor. A fost identificat un strat compact de dărâmătură, a unui edificiu cu elevaţia din chirpici. Spre deosebire de nivelul descris în S 1, cel identificat în S 2 se află deasupra nivelului de funcţionare a chiupurilor, deci posterior acestora. Altfel spus, structura care închidea şi proteja magazia cu vase de provizie avea elevaţia din chirpici. La curăţarea stratului de dărâmătură s-a conturat linia unui zid, orientat E – V (perpendicular pe zidul palestrei), acesta reprezintă limita sudică a încăperii care adăpostea vasele de provizii. Către nord şi est nu am surprins deocamdată aceste limite, însă cercetarea nu este epuizată.
Tot în S 2, de data aceasta de pe nivelul de funcţionare al chiupurilor, a fost recoltat un număr considerabil de fragmente ceramice (amfore romane târzii), unele dintre ele prezentând dippinti cu vopsea roşie. Descoperirile numismatice, mai puţin numeroase ca în campania precedentă, nu sunt de foarte mare ajutor în privinţa datării, deoarece intervenţiile succesive (atât cele antice sau medievale, cât şi cele moderne) au bulversat straturile, astfel încât pe acelaşi nivel am descoperit monede datate în a doua jumătate a secolului al IV-lea, dar şi două monede datate în a doua jumătate a secolului al VI-lea.
În ciuda situaţiei arheologice complexe (datorată succesiunilor de locuire şi distrugeri, dar şi datorită intervenţiilor antropice moderne şi chiar a săpăturii arheologice din anii 90) putem avansa unele concluzii cu titlu preliminare, referitoare la cronologia specifică sectorului Aria C, după cum urmează:
1. Locuirea pre-romană este marcată de gropile menajere din S 1 cercetate în campaniile precedente.
2. Locuirea din sec. II – III este marcată prin resturile edificiului identificat în partea de sud a S1 (la aproximativ -3,90 m). Această structură este cu siguranţă anterioară construirii palestrei edificiului termal.
3. Locuirea din sec. IV – V este marcată de edificiul cu fundaţia din piatră şi legată cu mortar şi cu elevaţia din chirpici. Din acest edificiu, în campaniile anterioare a fost identificat şi o porţiune din acoperişul prăbuşit (acest edificiu a fost puternic incendiat). Relaţia dintre acesta şi palestră este incertă şi rămâne de investigat în campania următoare.
4. Locuirea din sec. VI – perioada în care a funcţionat magazia cu chiupuri. Gropile vaselor de provizii au fost săpate în dărâmătura edificiului descris la punctul 3. Se pare că şi elevaţia clădirii din secolul VI a fost construită tot din chirpici. Rămâne de stabilit relaţia cronologică şi planimetrică dintre edificiul de secol VI şi palestră.