Trestiana | Comuna: Griviţa | Judeţ: Vaslui | Punct: La Stroe Beloescu | Anul: 1999
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Titlu raportului:
Industria materiilor dure animale în aşezarea neolitică timpurie (Starèevo-Criş): privire generală
Anul cercetarii:
1999
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu;
Categorie:
Domestic; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire;
Cod RAN:
| 164188.01 |
Județ:
Vaslui
Unitate administrativă:
Griviţa
Localitate:
Trestiana
Punct:
La Stroe Beloescu
Localizare:
| 164188.01 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Popuşoi | Eugenia | participant | Universitatea Creştină "Dimitrie Cantemir", Bucureşti |
| Beldiman | Corneliu | responsabil | Muzeul "Vasile Pârvan", Bârlad |
Raport:
Iniţiate în anul 1964, cercetările arheologice sistematice efectuate în punctul "La Stroe Beloescu" de pe teritoriul satului Trestiana, com. Griviţa, jud. Vaslui s-au derulat pe parcursul a trei decenii (cu unele intermitenţe, până în 1996). Drept rezultat, ele oferă în prezent exemplul unic pentru România al explorării complexe la scara cea mai extinsă a unui sit aparţinând culturii Starèevo-Criş. În cele trei zone ale sitului (desemnate cu siglele A, B şi C), repartizate pe două niveluri (atribuite fazei III B, respectiv IV A ale culturii amintite) au fost cercetate în mod exhaustiv vestigiile unui număr de 27 de locuinţe, ale unor complexe adiacente acestora (vetre, gropi, un cuptor), precum şi 11 morminte. Materialul arheologic recoltat, de o mare bogăţie şi varietate, oferă ocazia privilegiată de studiere aprofundată şi complexă a manifestărilor din sfera culturii materiale, a dinamicii evolutive caracterizând o comunitate neolitică timpurie dintr-o regiune dată.
Preocupările constante vizând analiza aprofundată a diverselor aspecte paleoecologice şi paleoeconomice, reflectate de materialele descoperite în aşezarea neolitică timpurie (ceramica, diversele categorii de unelte etc.) sunt ilustrate prin susţinerea/publicarea, de-a lungul anilor, a unor comunicări, rapoarte de săpături, articole şi studii etc. În continuarea acestor eforturi, demersul de faţă urmăreşte să ofere, în premieră, o sinteză asupra inventarului artefactelor din materii dure animale (os, corn, dinţi), conform reperelor metodologice actuale ale domeniului. Este aplicată clasificarea tipologică elaborată recent şi inclusă în lucrarea de doctorat a unuia dintre autori – cf. C. Beldiman, Industria materiilor dure animale în paleoliticul superior, epipaleolitic şi neoliticul timpuriu pe teritoriul României, Bucureşti, 1999.
Ocupând un loc important în cadrul activităţilor curente de subzistenţă sau în sfera manifestărilor de ordin artistic/estetic ale diverselor comunităţi preistorice (şi nu numai), industria materiilor dure animale – în continuare, menţionată prescurtat IMDA (sau industria osului, cum a consacrat-o tradiţia cercetării) pune la dispoziţie date foarte valoroase, încă receptate sumar şi subexploatate în mediul de cercetare de la noi. Acest gen particular de industrie este ilustrat în mod remarcabil prin structura inventarului vestigiilor mobile de la Trestiana.
Lotul analizat cu acest prilej însumează un efectiv total de 83 piese (N total = 83). El provine din 16 locuinţe, plasate în toate sectoarele aşezării şi aparţinând ambelor niveluri: 62 piese au fost recoltate din nivelul I, iar 21 piese din nivelul II. Nu s-au constatat diferenţe tipologice semnificative între niveluri, astfel că descoperirile s-au tratat fără departajarea stratigrafică. Reexaminarea lotului materialelor paleofaunistice (a căror diagnoză este în curs de elaborare de către dr. Sergiu Haimovici) poate rezerva surpriza identificării altor piese aparţinând IMDA (eboşe, materii prime în fazele iniţiale ale aplicării <>, fragmente etc.), care se vor insera într-un studiu viitor.
Sub raportul materiilor prime, piesele ilustrează prezenţa, în proporţii diferite, a trei mari categorii: ¦ oase lungi şi plate de mamifere domestice şi sălbatice; ¦ corn de cerb; ¦ dinţi de suide sălbatice. Prima categorie este dominantă. Speciile prezente sunt: ¦ ovicaprinele; ¦ bovinele domestice; ¦ mistreţul; ¦ cerbul. Predomină speciile domestice, aceasta fiind, de altfel, o caracteristică de bază a IMDA neolitice timpurii.
Structura tipologică a lotului include un număr de 3 categorii, 10 grupe tipologice şi 23 tipuri, fiecare cu mai multe subtipuri (cf. histogramele). Cel mai bine reprezentată este categoria uneltelor (I); aceasta include 78 piese, dintre care 44 sunt diverse tipuri de vârfuri; un lot consistent (25 piese) este format de ¦ lingurile-spatule; ¦ netezitoarele, ¦ dăltiţele, ¦ retuşoarele şi ¦ piesele din corn de cerb (săpăligă) sunt atestate prin efective mici. Urmează, la o diferenţă cantitativă foarte mare, categoria obiectelor de port/podoabă (III), care cuprinde grupele tipologice ale ¦ brăţărilor, ¦ rondelelor perforate şi a ¦ pandantivelor. Ultima categorie (prezentă cu un singur exemplar în lotul studiat) este cea a elementelor receptoare (IV), respectiv a ¦ manşoanelor. Ponderea diverselor tipuri şi asocierea lor în cadrul complexelor de provenienţă sunt redate în histograme. În acest context se subliniază importanţa particulară a reprezentării foarte consistente (neîntâlnită în alte situri neolitice timpurii) a unor tipuri de unelte, precum acele de cusut de tip I A12 a ("cu ureche") şi lingurile-spatule de tip I F3, I F6 – I F10.
Lucrarea etalează parametrii morfologiei şi ai morfometriei artefactelor. În acelaşi timp, se elucidează aspectele complexe ale fabricării diverselor tipuri de artefacte din MDA, abordându-se în mod exhaustiv aspectele legate de definirea etapelor <> (chaîne opératoire), de la criteriile alegerii materiilor prime şi până la procedeele tehnice specifice debitajului şi fasonării. Un loc important este rezervat formulării ipotezelor funcţionalităţii, pe baza analizei în microscopie optică de mică putere a urmelor de uzură.
Asocierea diverselor tipuri de piese din MDA în complexe ilustrează, în general, contextele curente domestice ale descoperirii in situ ale acestora şi ale utilizării lor: este vorba de contexte de utilizare şi de stocare (contexte intra-sit). Lipsesc indiciile legate de contextele specifice de fabricare, aceasta şi datorită neintegrării datelor privind inventarul complet al locuinţelor în discuţie (mai ales inventarul litic). Pe baza paralelelor cu alte situaţii, este de acceptat însă că fabricarea artefactelor din MDA se făcea în contextul domestic obişnuit al fiecărei gospodării şi nu ilustra practicarea unui meşteşug specializat. Sunt detaliate şi aspectele în conexiune cu ocupaţiile documentate de IMDA: prelucrarea pieilor; asamblarea pieilor şi a materialelor textile; împletitul fibrelor vegetale şi animale; prelucrarea lemnului şi a materialelor litice prin cioplire şi retuşare (debitaj, fasonare); utilizarea instrumentarului domestic de tipul lingurilor-spatule pentru îngurgitarea alimentelor sau pentru colectarea făinii de pe râşniţele de tip plat; grădinărit – prelucrarea solului cu ajutorul săpăligii din corn de cerb; utilizarea pieselor de port/podoabă de tipul brăţărilor din corn de cerb, a rondelelor perforate (cusute pe veşminte sau pe suporturi de piele/textile) şi a pandantivelor din defense de mistreţ. Asocierile în complexele care au livrat un număr mare de piese din MDA (B/L 4; C/L 2; C/L 3; C/L 6) argumentează ipoteza complementarităţii funcţionale al unor tipuri de artefacte din MDA, susţinute şi de rezultatele analizei urmelor de uzură; astfel, ilustrativ în acest sens este cazul complexului C/L 3, din care provin 25 de piese din MDA; 12 dintre ele sunt vârfuri diverse (utilizate la împletit sau, mai probabil, la perforarea materialelor care urmau a se asambla prin coasere), iar 5 sunt ace de cusut.
Sunt reliefate elementele de specific în sit pe plan paleotehnologic şi de inserţie a IMDA în domeniul mai larg al paleoeconomiei. Astfel, aportul IMDA la elucidarea unor aspecte paleoeconomice specifice culturilor neoliticului timpuriu este în mod concludent ilustrat prin analiza materialelor din situl de referinţă de la Trestiana.