Traian | Comuna: Zăneşti | Judeţ: Neamţ | Punct: Dealul Fântânilor | Anul: 2018
CC BY-SA 4.0 Lista Ilustrațiilor - 2
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Mischka | Carsten | participant | Friedrich-Alexander Universität Erlangen-Nürnberg, Germania |
| Tasimova | Imren | participant | Friedrich-Alexander Universität Erlangen-Nürnberg, Germania |
| Mischka | Doris | participant | Friedrich-Alexander Universität Erlangen-Nürnberg, Germania |
| Schaffer | Magdalena | participant | Friedrich-Alexander Universität Erlangen-Nürnberg, Germania |
| Trodler | Markus | participant | Friedrich-Alexander Universität Erlangen-Nürnberg, Germania |
| Lau | Jan-Christoph | participant | Friedrich-Alexander Universität Erlangen-Nürnberg, Germania |
| Preoteasa | Constantin | participant | Complexul Muzeal Județean Neamț, Centrul Internațional de Cercetare a Culturii Cucuteni Piatra-Neamț |
Raport:
Celebra staţiune pluristratificată de la Traian este situată pe un fragment de terasă de pe stânga Râului Bistriţa, la poalele căreia se află o serie de izvoare bogate în apă potabilă numite „Izvoarele Doamnei”. Imediat sub depunerile antropice preistorice (neo-eneolitice) se află un important depozit de argilă, exploatat neîntrerupt până astăzi. De altfel, exploatarea a afectat în mare măsură situl arheologic, îndeosebi partea de sud-est a sa, partea de sud a fost parţial distrusă prin realizarea unui bazin de alimentare cu apă a localităţii, iar cea de sud-vest de un drum sătesc, în timp ce la partea superioară depunerile antropice sunt afectate de lucrările agricole realizate intensiv.
Situl a fost descoperit în anul 1930 de către Constantin Matasă. O primă serie de campanii arheologice sistematice s-a derulat în anii 1936, 1938 şi 1940, iar o a doua a fost efectuată în perioada 1951-1960, sub conducerea Hortensiei Dumitrescu şi a lui Vladimir Dumitrescu. Însă, între 1952-1954 conducerea şantierului a fost asigurată de către Hortensia Dumitrescu, Vladimir Dumitrescu fiind arestat de către regimul politic comunist din acea perioadă. Suprafaţa totală săpată a fost de aproximativ 1 ha (nota 18).
Vestigiile descoperite aici aparţin culturii ceramicii liniare şi complexului cultural Precucuteni- Cucuteni (fazele Precucuteni III şi Cucuteni A-B).
În anul 2018 au fost efectuate noi investigaţii arheologice interdisciplinare neinvazive, ce au afectat parţial situl şi zona sa limitrofă, constând în cercetări de suprafaţă, fotografii aeriene cu drona, modelarea digitală a terenului şi prospecţiuni geomagnetice, în vederea reevaluării potenţialului staţiunii, stabilirii formei, dimensiunilor şi limitelor depunerii antropice, precum şi a gradului actual de conservare a vestigiilor.
Suprafaţa păstrată a sitului este în prezent de aproximativ 2,5 ha, vestigiile din cuprinsul său fiind grav afectate de lucrările agricole.
În aceste condiţii anomaliile magnetice detectate prin intermediul cercetărilor noastre au evidenţiat existenţa câtorva structuri de locuire disparate, precum şi a unor gropi. În urma săpăturilor efectuate anterior aici s-a menţionat inclusiv faptul că staţiunea ar fi dispus de două şanţuri de apărare (nota 19). Prospecţiunile geofizice infirmă însă acest punct de vedere. Aşezarea Cucuteni A-B de la Traian a beneficiat în fapt de un singur şanţ de apărare. Cel de-al doilea şanţ presupus de autorii săpăturilor mai vechi este în realitate o ravenă, aşadar o formaţiune naturală creată ca urmare a unui accentuat proces de eroziune ce a afectat pantele terasei.
Note:
1.
(18) C. Bem, Traian Dealul Fântânilor. Fenomenul Cucuteni A-B, Monografii, V, Editura „Cetatea de Scaun”, Târgovişte, 2007, p. 17-22.
(19) Ibidem, p. 161-163, fig. 16.