Topoliţa | Comuna: Grumăzeşti | Judeţ: Neamţ | Punct: La Ilioi | Anul: 2017


Descriere:

Anul cercetarii:
2017
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu;
Categorie:
Domestic;
Tipuri de sit:
Aşezare fortificată;
Cod RAN:
| 122944.02 |
Județ:
Neamţ
Unitate administrativă:
Grumăzeşti
Localitate:
Topoliţa
Punct:
La Ilioi
Localizare:

Instituții și
Persoane implicate:
Nume Prenume Rol Instituție
Preoteasa Constantin participant Complexul Muzeal Judeţean Neamţ
Mischka Carsten participant Friedrich-Alexander Universität Erlangen-Nürnberg, Germania
Mischka Doris participant Friedrich-Alexander Universität Erlangen-Nürnberg, Germania
Praschl Benedikt participant Friedrich-Alexander Universität Erlangen-Nürnberg, Germania
Schaffer Magdalena participant Friedrich-Alexander Universität Erlangen-Nürnberg, Germania
Wanka Franziska participant Friedrich-Alexander Universität Erlangen-Nürnberg, Germania
Gapp Fabian participant Friedrich-Alexander Universität Erlangen-Nürnberg, Germania
Raport:
Situl pluristratificat este amplasat pe terasa de pe partea dreaptă a Topoliţei, în imediata apropiere a unei mlaştini, la aproximativ 700 m nord-vest de confluenţa Pârâului Netezi cu Topoliţa şi la 400 m vest de staţiunea Grumăzeşti-Deleni. Situl a fost descoperit în anul 2003 de către Vasile Diaconu, care în perioada 2006-2008 a întreprins aici câteva cercetări de suprafaţă -nota 1. Vestigiile identificate aici au fost încadrate de către descoperitor în eneolitic (cultura Precucuteni), epoca bronzului (cultura Noua), epoca fierului (Hallstatt) şi antichitate (secolele II-III d.H.) -nota 2. În anul 2017 au fost efectuate investigaţii arheologice interdisciplinare neinvazive, ce au afectat parţial situl şi zona sa limitrofă, constând în cercetări de suprafaţă, fotografii aeriene cu drona, modelarea digitală a terenului şi prospecţiuni geomagnetice, în vederea reevaluării potenţialului staţiunii, stabilirii formei, dimensiunilor şi limitelor depunerii antropice, precum şi a gradului actual de conservare a vestigiilor. Astfel, a fost evidenţiată existenţa unei aşezări din faza Precucuteni II de formă rectangulară (dreptunghiulară), orientată pe direcţia NV-SE, cu suprafaţa aproximativă de 1,5 ha, care dispune de un sistem de fortificaţie alcătuit dintr-un şanţ, identificat parţial pe laturile sale de nord-vest şi sud-vest. Resturile construcţiilor din cuprinsul său par a fi dispuse în grupuri. În prezent staţiunea este afectată de lucrările agricole, iar în partea mediană de stâlpii reţelei electrice de înaltă tensiune, care o străbate de la vest la est.
Note:

1.
1) V. Diaconu, Depresiunea Neamţ. Contribuţii arheologice, Bibliotheca Memoriae Antiquitatis, XXVIII, Editura „Constantin Matasă”, Piatra-Neamţ, 2012, p. 39, nr. 46.
2) Ibidem, p. 39, 228, 232, 235, 237, nr. 46, fig. 22/1-12; 26/1; 29/1-7; 31/1-8; 35/2, 5.