Topolița | Comuna: Grumăzești | Judeţ: Neamț | Punct: La NV de sat | Anul: 2021
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Titlu raportului:
Raportul de cercetare de la Topolița, com Grumăzești, jud. Neamț. La NV de sat
Anul cercetarii:
2021
Perioade:
Preistorie; Protoistorie; Antichitate;
Epoci:
Eneolitic timpuriu; Epoca bronzului târziu; La Tène; Epoca romană târzie;
Tipuri de sit:
Locuire civilă; Aşezare deschisă;
Cod RAN:
| 122944.01 |
Județ:
NEAMŢ
Unitate administrativă:
GRUMĂZEŞTI
Localitate:
TOPOLIŢA
Punct:
La NV de sat
Localizare:
| 122944.01 |
Lista Ilustrațiilor - 3
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Diaconu | Vasile | responsabil | Complexul Muzeal Judeţean Neamţ |
| Gafincu | Alexandru | participant | Complexul Muzeal Judeţean Neamţ |
| Hânceanu | George | participant | Complexul Muzeal Judeţean Neamţ |
| Nicola | Dorin Ciprian | participant | Complexul Muzeal Judeţean Neamţ |
| Preoteasa | Constantin | participant | Complexul Muzeal Judeţean Neamţ |
| Stigleț | Dumitru-Ionuț | participant | Complexul Muzeal Judeţean Neamţ |
Raport:
Cercetarea sistematică din vara anului 2021 a avut ca obiectiv major dezvelirea unei alte construcții din cadrul sitului eneolitic de la Topolița. De această dată, pe baza informațiilor geofizice, ne-am îndreptat atenția asupra unei anomalii de mai mari dimensiuni (Fig. 1/1), aflată tot în zona centrală a așezării, dar pe proprietatea locuitorului D. Olteanu. În acest sens au fost deschise trei secțiuni, după cum urmează: S. V (2x10 m), S.VI (3x10 m) și S.VII (2x8 m) (Fig. 1/2). Primele două, orientate N-S, au fost separate de un martor stratigrafic de 0,5 m, care a fost în final demontat. S.VII, orientată E-V, a fost dispusă perpendicular pe S.V și S.VI, spre capătul nordic al acestora și separate tot printr-un martor stratigrafic de 0,5 m. În depunerea arheologică aflată imediat sub nivelul vegetal au fost identificate mai multe fragmente ceramice specifice sec. IV p. Chr. (cultura Sântana de Mureș), unele resturi ceramice din epoca bronzului, dar și materiale precucuteniene. După degajarea depunerilor post-eneolitice, în S.V și S.VI a fost identificată o masă compactă de lipitură arsă, foarte bine păstrată, provenită de la pereții unei construcții de mari dimensiuni (aproximativ 40 m2), notată L.4 (Fig. 2). În S.VII a fost surprins doar un colț al locuinței, cel de nord-est, acolo unde se afla și vatra, de formă cvasirectangulară. Printre resturile pereților au fost identificate mai multe râșnițe cu urme evidente de ardere (Fig. 3/1), un topor fragmentar perforat (Fig. 3/2), un vas spart pe loc și fragmente ceramice, dar într-o proporție scăzută. În schimb, în exteriorul locuinței a fost identificată o cantitate importantă de material arheologic, constituită din fragmente ceramice, resturi osteologice animale și piese litice, cu precădere râșnițe și frecătoare (Fig. 3/4). Chiar dacă nu au putut fi surprinse integral limitele construcției, pe baza unora dintre detaliile arhitectonice păstrate, se poate stabili că locuința avea formă rectangulară și era orientată NE-SV. După degajarea resturilor provenite de la pereți, s-au putut face o serie de observații legate de modul de construcție a locuinței. Astfel, pe baza amprentelor păstrate pe bucățile de lipitură, se poate afirma că bârnele folosite la realizarea pereților aveau un diametru de 15-20 cm, ceea ce confirmă faptul că avem de a face cu o locuință solidă. Din păcate, nu au putut fi observate nici un fel de detalii care să ne permită stabilirea unei anumite compartimentări a spațiului locuit. Podeaua s-a păstrat relativ bine, fiind amenajată din lut, care a fost depus direct pe nivelul de călcare eneolitic. La demontarea lipiturii provenită de la pereți a fost identificat un material arheologic foarte redus cantitativ, alcătuit din fragmente ceramice și câteva piese litice. Un sigur vas, de mici dimensiuni, păstrat aproape întreg, a fost identificat în profilul dintre secțiunile S.V și S.VI (Fig. 3/3). Trebuie amintit faptul că după demontarea podelei, în nivelul imediat următor, a fost identificată o cantitate mai mare de resturi ceramice, multe dintre acestea remarcându-se prin decoruri excizate și incizate, care indică păstrarea unor elemente specifice din faza Precucuteni I în ornamentarea ceramicii din etapa următoare. Tot în acest nivel, sub locuință, a fost identificată Gr. 1/2021 (Fig. 3/5), circulară în plan și cu adâncimea maximă de 0,15 m, din umplutura căreia au fost recuperate câteva fragmente ceramice de mici dimensiuni, precum și o coastă de animal. Așa cum s-a observat și în campaniile anterioare, materialul arheologic este constituit, într-o proporție însemnată, din resturi ceramice eneolitice, la care se adaugă și un lot consistent de resturi arheozoologice, provenite, în bună măsură, de la bovine. Plastica antropomorfă este redusă numeric, fiind identificate doar câteva reprezentări feminine. Tot din categoria plasticii amintim și un mic altar zoomorf, păstrat în stare fragmentară, pentru care găsim cea mai bună analogie în situl de la Poduri (Bacău). Utilajul litic este alcătuit din piese de debitaj, lucrate din roci locale, dar și din silex, fiind documentat acum și primul artefact de obsidian. La toate acestea se adaugă o serie de topoare, dălți, râșnițe și frecătoare, realizate din materii prime locale. Pentru realizarea unui set de analize interdisciplinare a fost realizat un profil pedologic până la adâncimea de - 2 m și au fost prelevate probe de sol. Rezultatele studiilor pedologice au fost deja publicate[1].
Abstract [EN]:
The systematic research from 2021 within the Topolița site, aimed at investigating a new Eneolithic dwelling (Precucuteni culture). The ruins of the building looked like a compact congestion of burnt clay and occupied an area of about 40 m2.. Few archeological materials have been discovered inside the house, but a significant amount of pottery and archaeozoological remains have been identified outside.
Note:
1.
R. G. Pîrnău, C. V. Patriche, B. Roșca, D. Al. Mirea, V. Diaconu, I. Vasiliniuc, C. O. Stan, E. D. Bobric, C. Mănăilescu, C. Rusu, Insights into the Phaeozems pedogenesis using total elemental composition analysis. A case study from north-eastern Romania, în Geoderma, 409, 2022, 115604, p. 1-14.