Ţolici | Comuna: Petricani | Judeţ: Neamţ | Punct: Hălăbutoaia | Anul: 2008
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2008
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului;
Categorie:
Domestic; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire; Exploatare/carieră;
Cod RAN:
| 123460.01 |
Județ:
Neamţ
Unitate administrativă:
Petricani
Localitate:
Ţolici
Punct:
Hălăbutoaia
Localizare:
| 123460.01 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Dumitroaia | Gheorghe | responsabil | Complexul Muzeal Judeţean Neamţ |
| Diaconu | Vasile | participant | Complexul Muzeal Judeţean Neamţ |
| Garvăn | Daniel | participant | Complexul Muzeal Judeţean Neamţ |
| Munteanu | Elena Roxana | participant | Complexul Muzeal Judeţean Neamţ |
| Brigand | Robin | participant | Laboratoire de Chrono-Ecologie 6565, Faculté des Science et Techniques, Besançon, Franţa |
| Weller | Olivier | participant | Laboratoire de Chrono-Ecologie 6565, Faculté des Science et Techniques, Besançon, Franţa |
Raport:
În campania din 2008 s-a continuat săpătura în S I, deschisă în 20071, cu intenţia de a surprinde întreaga stratigrafie a depunerii arheologice din preajma izvorului de apă sărată. Cercetarea s-a concentrat în c. 7-11, întreaga secţiune atingând la final 15 x 1,5 m. Pentru evacuarea pământului provenit din S. I, prin lărgirea c. 7 şi 8 cu încă 1,5 m, a fost realizată o treaptă. Carourile de aici au fost notate cu c. 7 ext. respectiv c. 8 ext. În aceste două carouri a fost cercetat integral nivelul Cucuteni B, în cuprinsul căruia au fost descoperite fragmente ceramice specifice acestei faze, dar şi Cucuteni C (cu sau fără cochilii în pastă), mai multe niveluri de cenuşă. În nivelul vegetal, cuprins între 0 şi - 0,30 m, sporadic au fost întâlnite fragmente ceramice specifice perioadei bronzului timpuriu.
În S. I s-a continuat săpătura în c. 7-9, deschise în campania precedentă şi, o dată cu adâncirea şanţului, au fost deschise c. 10 şi 11. Ca şi în campania anterioară, săpătura s-a efectuat în trepte, această abordare fiind impusă de lipsa unor măsuri de protejare a malurilor.
A fost secţionat în întregime nivelul atribuit iniţial fazei Cucuteni A-B. Grosimea acestuia variază între 0,80 – 1 m, reprezentând un nivel compact de ceramică, fiind întrerupt din loc în loc de câte un nivel de cenuşă. Ceramică identificată în acest nivel poate fi atribuită atât fazei A-B cât şi etapei A3 a culturii Cucuteni, materialul fiind amestecat în strat. Încă nu putem preciza cu exactitate dacă este vorba de două etape de exploatare a slatinei, amestecul materialului fiind datorat intervenţiilor ulterioare, sau este vorba despre un nivel situat cronologic la sfârşitul fazei A şi începutul fazei A-B. Un element specific acestui nivel îl reprezintă o specie ceramică decorată cu impresiuni, motivele decorative constând în grupe de linii paralele orizontale (formate din 4-5 linii), între acestea fiind interpuse şiruri de impresiuni circulare şi mai rar triunghiulare. Mai rar apar şi alte tipuri de decor: linii incizate dispuse în val, şiruri de impresiuni, sau nedecorate. De la bun început precizăm că această specie ceramică este diferită de cea întâlnită în nivelul superior (ceramica Cucuteni C) atât ca decor cât şi ca pastă.
Următorul nivel a fost atribuit culturii Precucuteni, faza II. A fost cercetat în c. 7-9, între -2 – 2,60 m. În cadrul acestuia au fost identificate două niveluri: primul cu o grosime de aprox 0,20 m, argilos şi sărac în material, cel de-al doilea, de aprox. 0,40 m grosime, conţinea o cantitate mare de ceramică, fragmente de cărbune şi cenuşă. A fost identificată o singură vatră, la baza nivelului precucutenian, o parte din ea fiind distrusă de eroziunea produsă de pârâul din apropierea depunerii arheologice.
Ultimul nivel cercetat a fost atribuit culturii Stačevo-Criş. Acesta reprezintă depunerea cea mai consistentă din acest sit. A fost secţionat pe o adâncime de 2 m, cercetarea fiind oprită din cauza infiltrărilor de apă. Din rezultatele sondajelor efectuate cu carotiera în anii precedenţi se pare că depunerea Criş continuă cel puţin un metru sub nivelul pârâului. La partea superioară a acestui nivel există un strat argilos (gros de aprox. 0,40 – 0,50 m), foarte cleios, sărac în material arheologic, fiind descoperite materiale precucuteniene, Stačevo-Criş dar şi câteva fragmente ceramice specifice ceramicii liniare, acestea din urmă fiind întâlnite la baza nivelului argilos.
Sub acest nivel, până la nivelul apei, a fost cercetată o depunere bogată în ceramică, cărbune, cenuşă şi vetre, de aproximativ 1,5 m grosime. Au putut fi observate unele amenajări ce se prezentau sub forma unor şiruri de lut ars, paralele două câte două, între acestea fiind surprinse straturi succesive de cărbune, cenuşă şi ceramică. Nu ne putem exprima un punct de vedere, dată fiind suprafaţa redusă pe care au fost cercetate aceste structuri cât şi infiltraţiile de apă, acestea împiedicând o bună înţelegere a situaţiei.
Descoperirile din aceste prime două campanii, mai ales cele din nivelurile Stačevo-Criş ne determină să iniţiem o cercetare pe o suprafaţă mai largă, pentru a surprinde eventualele structuri şi amenajări utilizate în neolitic în procesul de exploatare a slatinei.
Materialul descoperit a intrat în patrimoniul CMJ Neamţ – Muzeul de Istorie şi Arheologie Piatra-Neamţ şi se află în curs de prelucrare.
Ca şi în campania din anul precedent, pentru stabilirea limitelor spaţiale ale frecventărilor umane a zonei izvorului de apă sărată în preistorie, s-au realizat de-a lungul pârâului şi pe micile terase ce se înalţă deasupra zonei mlăştinoase, mai multe sondaje de tip carotă. Au fost recoltate probe pentru analize sporo-polinice, antracologice, micromorfologice, sedimentologice şi C14, care urmează să fie realizate, conform protocolului de colaborare, de către specialiştii francezi.