Timişoara | Punct: Ronaţ-Triaj; CF nr. 430019/Timişoara | Anul: 2017
CC BY-SA 4.0 Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Suciu | Cosmin Ioan | responsabil | Muzeul Banatului, Timişoara |
| Diaconescu | Dragoş | participant | Muzeul Banatului, Timişoara |
| Ardelean | Adrian | participant | Muzeul Banatului, Timişoara |
| Hegy | Alexandru | participant | Universitatea de Vest, Timişoara |
Raport:
Cercetările preventive din anul 2016 de pe proprietatea Duma au fost continuate în 2017 pe proprietatea Hexan. Cercetarea magnetometrică a fost efectuată de dr. Cristian Ardelean. Rezultatele preliminare au permis aproximarea unora dintre gropile menajere. Au fost unele probleme de vizibilitate a structurilor datorită ecranării semnalului de către gardul de metal care înconjoară proprietatea Ştefan. Aparatul folosit: Geometrics 858 Geomapper cu vapori de cesiu, cu doi senzori.
A fost săpată o suprafaţă S1/2017 cu dimensiunile de 13,1x9,2 m.
Având în vedere prezenţa nivelului de platforme arse Petreşti–Foeni la un nivel între 0,4-0,8 m în evaluările anterioare (Rogozea, Bunoiu 2015; Suciu 2015; Suciu et al 2017) s-a decopertat mecanic până la nivelul de 0,4 m, după care s-a săpat manual.
Cota apei freatice a fost stabilită, de studiul geologic, la -3,8 de la nivelul solului actual cu tendinţă ascensională. În zonă nivelul maxim al apei freatice poate ajunge până la -1,5 m faţă de nivelul actual. Pe suprafaţa cercetată în 2017 nivelul apei freatice apare la - 2,7 m în G1/2015 la cota 86.477 m şi la cota de 86,321 în G5/2017.
C1/2015 În colţul de nord al S1/2017 apare, la 0,45-0,48 cm de la nivelul solului, o dărâmătură relativ compactă de chirpici, ceramică şi rare urme de os. Unele fragmente de chirpici au urme de nuiele de mici dimensiuni. Ceramica este foarte prost păstrată, arsă secundar. Structura de perete aparţine nivelului superior, al locuinţelor de suprafaţă, din care pornesc gropile de implantare stâlpi G9 şi posibil G10.
G1/2017 şi intersecţia cu G 2, 3, 4: G1 se profilează la 0,8 m adâncime de la nivelul solului în carourile E3, F3,4 şi G3,4. Un bogat inventar pictat, unelte de os şi corn, cu multe zone de arsură. G1 are un diametru de 2,75 m. În partea superioară solul este cenuşos, moale, cu multe fragmente mari, cu oase de dimensiuni apreciabile. La -0,3 m apare primul fragment pictat, cu roşu pe fond cărămiziu, în căpriori. Se mai remarcă un vas de mari dimensiuni, pictat, cu carenă, care apare la 0,6-0,7 m. La 0,91 - 1 m apare in situ un cap de bovideu asociat cu fragmente pictate. Materialul cuprinde multă ceramică neagră, lustruită sau black-topped de foarte bună calitate. După primele niveluri de săpare pata considerată G1 a scos la iveală o intersecţie cu trei complexe: G1 taie groapa G2 (surprinsă sub forma semicirculară, puţin adâncă comparativ cu celelalte două gropi); G3/2015 a cărei umplutură din zona vestică a devenit peretele vestic al G1, G3 pare a avea aceiaşi formă ca şi G1. Groapa G1 pare să înlocuiască funcţional groapa G3, are o formă pătrată, cu colţurile rotunjite, pereţii gropii fiind aproape verticali. G1 este mai adâncă decât G3. G1 taie, în zona de nord şi o groapă alungită G4, puţin adâncă. În G4 apare relativ mult material ceramic, unele fragmente pictate cu negru şi bucăţi de chirpici. G2/2017 are dimensiunile de 1,98 x 0,96 m, G3/2017 are 2,43 x 0,93 iar G4/2017 are 1,98 x 1,18 m.
În G1 – la 1,88 cm de la profilare apare apa freatică. A fost efectuată o carotă (nr. 1), (carota a identificat: de la 0-0,82 o zonă cu comprimare mare, foarte multă apă; de la 0,82 -1,50, un nivel pigmentat cu chirpici şi cenuşă iar de la 1,5-1,76 m un nivel de cenuşă, solul steril apare de la 1,76 m). În acest sens putem spune că G1 este cel mai probabil o fântână, cu o adâncime de minim 3,8 m de la profilare şi care a devenit groapă menajeră după dezafectare.
G5/2017 este o groapă cu dimensiunile de 2,27 x 2,53 m. A fost observată în carota 4 şi în profilul obţinut prin tomografie electrică realizat la 0,6 m. Complexul s-a profilat la 0,95 m şi parte din el se continuă în profilul de est. La cota 87.613, înspre profil, groapa se termină cu o platformă orizontală dar continuă cu o deschidere dreptunghiulară, cu pereţii perfect drepţi, până la cota de 86.412 (în partea de nord-vest). La acest moment a apărut apa freatică. Carota geologică a indicat încă 0,6 m de depunere antropică. Materialul este reprezentat prin ceramică pictată cu negru, ceramică lustruită neagră, cărămizie şi black-topped, unelte de silex, os, piatră şi corn.
G6/2017 este o groapă de 1,56 m pe profilul de nord şi 0,17 m înspre interiorul S1/2017. Forma este a unui arc de cerc ceea ce indică o groapă circulară surprinsă pe zona de margine. Materialele arheologice sunt puţin numeroase.
G7/2017 a fost surprinsă parţial în colţul de nord est al S1/2017, cu o lungime de 0,87 m pe profilul de nord şi 1,19 m pe profilul de est. S-a profilat la 0,8 m de nivelul actual cu o umplutură compactă, un sol negru lutos între 0 - 0,4 m, cu pigment ceramic şi chirpici, care reprezintă o tasare a nivelului superior. Între 0,4-0-8 apar protome de vas, fragmente de capac incizate şi unelte os şi corn, pe lângă materialul uzual pentru Petreştiul A. Sterilul apare la cota de 87,231 m.
G8/2017 este de mici dimensiuni: apare pe profilul de est, între G5 şi G7, porneşte de la 10 cm sub nivelul locuinţelor de suprafaţă.
G9/2017 este o groapă de implantare stâlpi, se profilează imediat sub nivelul locuinţelor de suprafaţă (0,35 cm), surprinsă mai clar de la cota de 88,182 m. Are o lungime de 0,88 m şi o lăţime de 0,5 m. Groapa a fost săpată pentru a implanta un stâlp de lemn, ascuţit la vârf, de 0,34 x 0,22 m şi care corespunde unei gropi care coboară din nivelul locuinţelor de suprafaţă. Cota de final a stâlpului de lemn este de 87.806 m.
G10/2017 este o groapă circulară, în imediata vecinătatea a G9/2017, cu dimensiunile de 0,91 x 1,65 m, umplută repede, fără material arheologic cu cota sterilului la 87.998 m.
Datele stratigrafice, analiza preliminară a materialului arheologic şi datele radocarbon indică faptul că descoperirile din S1/2017 se datează într-o fază timpurie a culturii Petreşti (mai exact faza Petreşti A/ Foeni).
În 2016 au fost efectuate săpături preventive pe proprietatea Duma descoperindu-se gropi menajere cu un bogat inventar şi gropi de stâlp (Suciu et al. 2017).
Bibliografie: