Timişoara | Punct: Ronaţ-Triaj | Anul: 2017
Fără Ilustrații

Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
Nume | Prenume | Rol | Instituție |
---|---|---|---|
Suciu | Cosmin Ioan | responsabil | Muzeul Banatului, Timişoara |
Diaconescu | Dragoş | participant | Muzeul Banatului, Timişoara |
Micle | Dorel | participant | Universitatea de Vest, Timişoara |
Hegy | Alexandru | participant | Universitatea de Vest, Timişoara |
Raport:
În campania din anul 2017 a fost realizată ridicarea topografică (parţială) a grindului situat în vecinătatea braţului fosil al Begăi. De asemenea, au fost realizate o serie de investigaţii geofizice în zona de nord-est a sitului. Investigaţiile s-au derulat prin utilizarea a două metode distincte: magnetometrie şi tomografia rezistivităţii electrice.
Investigaţiile geomagnetice au acoperit o suprafaţă de 3000 mp la contactul dintre aşezare şi sistemul de fortificaţie. Investigaţiile geofizice au nuanţat o serie de complexe arheologice din cadrul aşezării (locuinţe, anexe, gropi - cu peste 25 de complexe arheologice identificate), dar şi sistemul de apărare format, cel mai probabil, din palisade însoţite de şanţuri. Tomografia rezistivităţii electrice s-a efectuat de-a lungul a unui profil transversal, format din 50 de electrozi dispuşi coliniar la distanţă de 1 m, peste sistemul de apărare scos în evidenţă de magnetogramă.
În partea exterioară a sistemului de fortificaţie identificat a fost săpată o secţiune de control S1/2017 cu dimensiunea de 1,5 x 5 m pentru a delimita şanţul exterior şi a verifica stratigrafia din zona exterioară a aşezării. Secţiunea nu a fost extinsă către interiorul şanţului pentru că tomografia electrică a identificat apă freatică la o adâncime relativ mică, de sub 2 m, ceea ce implica o altă strategie de cercetare faţă de resursele avute la dispoziţie. Satul eneolitic a fost protejat în zona nord-estică de un sistem de apărare format din două şanţuri cu o adâncime estimată de peste 2,5 m, flancate, cel mai probabil, de palisade din lemn (anomaliile pozitive liniare vizibile pe magnetogramă). În zona de sud-est şi sud situl era apărat natural de un braţ, azi fosil, al Begăi. Structurile aparţin culturii Petreşti A/Foeni.
Bibliografie: