Timişoara | Punct: Freidorf | Anul: 2001
CC BY-SA 4.0 Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Mare | Mircea | responsabil | Muzeul Banatului, Timişoara |
| Tănase | Daniela | participant | Muzeul Banatului, Timişoara |
Raport:
Situl arheologic este situat la marginea de S a cartierului Freidorf al municipiului Timişoara, pe o terasă aflată în stânga drumului de legătură între acest cartier şi D. N. 59 (spre Moraviţa).
Cronologic, situl cuprinde o aşezare eneolitică, suprapusă de o aşezare daco-romană din sec. II-IV şi de o necropolă din sec. V p. Chr., aparţinând unor populaţii alogene. Din anul 1986 s-a trecut la cercetări sistematice care continuă şi în prezent.
Importanţa cercetărilor în acest sit constă în încercarea de reconstituire a habitatului rural autohton în perioada sec. II-IV.
Rezultatele cercetărilor de până acum constau în descoperirea a nouă locuinţe (şase de tip bordei şi trei de suprafaţă), 12 gropi de provizii şi 13 gropi menajere, un cuptor de olar şi un cuptor menajer, ambele aflate în spaţii deschise.
În anul 2001, obiectivul propus a fost acela de a relua cercetările spre limita de E a aşezării, în apropierea zonei unde au fost găsite cele două cuptoare mai sus menţionate. În acest scop a fost practicată o secţiune S. 1/2001, cu orientarea NE-SV şi dimensiunile de 20 x 1,5 m. Stratigrafic, s-a constatat prezenţa sporadică a nivelului eneolitic, la o adâncime cuprinsă între -0,4/0,6 m, bulversat de nivelul ulterior, cel al aşezării de sec. II-IV, aflat la o adâncime cuprinsă între -0,3/-0,7 m. Solul viu apare la o adâncime de -0,8 m. În lungimea secţiunii S. 1/2001, în porţiunea metrilor 2,7/4,2, respectiv 12,2/13,3, la o adâncime de -0,3 m, au apărut fragmente din podinile unor locuinţe de suprafaţă (notate L. 1 şi L. 2). Acestea aveau o grosime cuprinsă între 0,1/0,15 m şi erau confecţionate din lut ars de culoare cărămizie. Trebuie menţionată compoziţia stratificată a acestor podine, având în conţinut şi fragmente ceramice de vase lucrate la roată, de culoare gălbui-portocalie şi cenuşie deschis, răspândite în structura respectivelor podine.
În zonele învecinate celor două complexe de locuire au fost găsite fragmente de chirpici cu urme de nuiele de la pereţii locuinţelor de suprafaţă, cât şi fragmente ceramice cenuşii, lucrate la roată, specifice sec. II-IV şi o fusaiolă bitronconică, cenuşie, în zona podinei L. 1.
Sub podina fragmentară a locuinţei L. 2, în marginea de NE a acesteia, la o adâncime de aprox. -0,5 m, au fost găsite, răsfirate, fragmente prost păstrate ale unui schelet uman-un craniu fragmentar şi câteva oase mici din partea superioară a scheletului. Nu s-a găsit inventar care ar fi ajutat la datare. Contextul descoperirii pare să indice apartenenţa scheletului uman la epoca eneolitică.
La aprox. 2 m de platforma locuinţei L. 1, au apărut în pereţii secţiunii S. 1/2001, atât la N, cât şi la S de acesta, câte o groapă de provizii dezafectată.
Groapa G. 1, la N de platforma locuinţei L. 1, avea pereţii drepţi, de formă cilindrică şi diametrul de aprox. 1/1,1 m. În umplutura din profil apare un strat de arsură, gros de 0,1/0,15 m, având la margine un bulgăr de zgură metaliferă cu diametrul de aprox. 0,2 m. Groapa G. 2-la S de platforma locuinţei L. 1, dezvelită parţial, avea formă circulară, un diam. de 1,6 m şi o adâncime de -1,02 m, de la nivelul actual de călcare.
Materialul arheologic constă din fragmente ceramice cenuşii (sec. II-IV) şi fragmente de oase de animale.
La capătul de SV al secţiunii S. 1/2001 au apărut urmele unui complex, fapt pentru care au fost deschise casete de dimensiuni reduse în ambele părţi (spre N şi S). A fost dezvelită parţial o groapă-notată G. 3, de formă circulară, cu un diam. de 1,2 m şi adâncimea tot de -1,2 m. Materialul arheologic constă din fragmente ceramice cenuşii, lucrate la roată, specifice sec. II-IV.
Inventarul arheologic rezultat în urma campaniei din anul 2001 a fost depozitat pentru prelucrare şi restaurare la Muzeul Banatului.
În campania din anul 2002 cercetările vor continua în acestă zonă, situată spre limita de E a aşezării daco-romane din sec. II-IV, pentru a obţine noi date despre complexele de locuire şi dimensiunile perimetrului locuibil al acestui sit arheologic.
Bibliografie: