Timişoara | Punct: Freidorf | Anul: 1998
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
1998
Perioade:
Preistorie; Protoistorie;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; La Tène târziu;
Categorie:
Domestic; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire;
Cod RAN:
| 155252.05 |
Județ:
Timiş
Unitate administrativă:
Timişoara
Localitate:
Timişoara
Punct:
Freidorf
Localizare:
| 155252.05 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Mare | Mircea | participant | Muzeul Național al Banatului - Timișoara |
Raport:
Aşezarea se află în marginea de sud-est a cartierului timişorean Freidorf, pe un teren care are în partea centrală un mic promontoriu.
Suprafaţa care a fost locuită este de aproximativ 100 x 150 m, cuprinzând două nivele arheologice: un nivel eneolitic (cultura Baden), suprapus de un nivel daco-roman (sec. III-IV).
În anul 1997 a fost practicată o secţiune la marginea de est a aşezării, notată S 1/1997, cu dimensiunile de 11 x 1,50 m. Situaţia stratigrafică din secţiune relevă prezenţa, sub stratul arabil (0,25 m) doar a nivelului de locuire daco-romană (sec. III-IV), cu o grosime de cca. 40-45 cm, după care urmează solul viu (lut), în capătul de SE al secţiuni, la adâncimea de 0,70 m s-a descoperit conturul unei gropi cilindrice, cu diametrul de 0,80 x 0,90 m şi adâncimea de 0,20. în interiorul ei s-au găsit câteva fragmente ceramice de sec. III-IV, de culoare cenuşie.
Spre capătul opus, de NV, al secţiuni, între m. 1 si 2,50, la adâncimea de 0,30 m, au apărut urmele unui complex arheologice sub forma unui brâu din lut ars, de formă semicirculară. Pentru a degaja întreg complexul a fost practicată paralel cu peretele de vest o casetă - C1t cu dimensiunile de 2,50 x 2,20 m, păstrându-se un martor de 0,30 m. A fost degajat conturul unei instalaţii de foc, de formă dreptunghiulară cu colţurile rotunjite şi dimensiunile de 3,20 x 1,45 m. înspre capătul de vest instalaţia dispunea de o podină din lut ars la intrare (platformă de încărcare), continuată cu vatra propriu-zisă, ce coboară în până, de la 0,35 la 0,70 m (la bază). La demontarea peretelui martor a apărut, în interiorul acestuia, la adâncimea de 0,50 m, un perete median cu grosimea de 0,20-0,25 m, care împărţea vatra de foc în două încăperi, cea din spate fiind de mai mici dimensiuni. Grosimea pereţilor exteriori ai cuptorului era cuprinsă între 0,30-0,40 m. Pe fundul şi pe marginile interioare ale acestei instalaţii de foc s-au găsit fragmente de chirpici cu urme de nuiele de la bolta prăbuşită a cuptorului.
Materialul scos din umplutura cuptorului (format din pământ negru, afânat, cu pigmentaţie roşie şi cenuşă), constă din numeroase fragmente ceramice de sec. lll-IV, de culoare cenuşie şi roşcată şi câteva fragmente ceramice de sec. VII-VIII (cenuşii, cu pietricele în pastă şi negre - decorate cu val). Ca inventar, au apărut în prima cameră un fragment de lamă de cuţit din fier iar în cea de-a doua cameră în cenuşă şi un fragment - partea de la bază - a unei piese ceramice, de formă dreptunghiulară (paralelipipedică), cu laturile de cca. 3 cm, cu patru picioruşe la bază şi decor format din cerculeţe incizate pe corpul piesei.
Instalaţiile de foc de acest tip şi piese ceramice identice cu cea descrisă mai sus au fost găsite pentru acest interval de timp în mediul sarmatic din câmpia Pannoniei.
În campania din anul 1998 a fost practicată o secţiune – S1/1998, la limita de nord a sitului arheologic, perpendiculară pe secţiunile anterioare (executate în campaniile din 1985-1997). S-a urmărit delimitarea marginii de nord a aşezării şi depistarea unor eventuale complexe arheologice. Dimensiunile secţiunii S1/1998: 15 x 1,50 m.
Stratigrafie, în secţiune apar cele două nivele menţionate pentru acest sit, respectiv nivelul eneolitic şi cel daco-roman (sec. lll-IV). Nivelul eneolitic este reprezentat prin fragmente ceramice specifice culturii Baden, prin nuclee şi lame de silex şi printr-o fusaiolă.
Nivelul daco-roman a furnizat fragmente ceramice de culoare cenuşie şi cărămizie şi fragmente de râşniţă confecţionată din tuf vulcanic. Au fost depistate doar două complexe arheologice, în capătul de NE al secţiunii, anume două gropi de provizii dezafectate.
Groapa G1 cu dimensiuni mici (diametru 0,40 m, adâncime 0,20 m), a fost surprinsă în peretele de nord al secţiunii S1/1998. Forma gropii era cilindrică şi nu conţinea material arheologic în umplutură. Pentru dezvelirea gropii G2 a fost deschisă o casetă C1/1998, în peretele de nord al S/1998, având dimensiunile de 1,50 x 1 m. Groapa de provizii dezafectată G2 are o formă circulară, cu pereţii oblici în interior, în formă de clopot. Dimensiunile gropii G2: diametru la gură - 0,80 m, diametru la bază: 0,90 m, adâncimea de la nivelul antic: 0,25 m. Materialul arheologic din umplutură constă din câteva fragmente ceramice cenuşii, datate în sec. lll-IV.