Timişoara | Punct: Freidorf | Anul: 1996
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
1996
Perioade:
Antichitate; Evul Mediu;
Epoci:
Epoca romană târzie; Epoca migraţiilor;
Categorie:
Domestic; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire;
Cod RAN:
| 155252.05 |
Județ:
Timiş
Unitate administrativă:
Timişoara
Localitate:
Timişoara
Punct:
Freidorf
Localizare:
| 155252.05 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Mare | Mircea | participant | Muzeul Banatului, Timişoara |
| Toma | Natalia | participant | Muzeul Banatului, Timişoara |
Raport:
Au fost reluate cercetările arheologice în şantierul de la marginea de E a cartierului Freidorf, ce aparţine municipiului Timişoara.
Lucrările pe acest şantier au debutat în 1984, fiind dezvelite, pe parcursul următorilor ani, prin secţiuni paralele, un prim nivel de locuire ce aparţine culturii Baden (eneolitic), bulversat în mare parte de o aşezare daco-romană de sec. II-IV p. Chr, cât şi de o necropolă de sec. V p. Chr.
În anul 1996 a fost practicată o secţiune, notată S1/1996, de 10 x 1,5 m. Adâncimea medie în secţiune, la care apare solul viu, este de 0,70 m. Atât în plan cât şi pe ambele profile ale secţiunii au apărut urmele unor complexe arheologice: astfel, pe peretele de V între metrii 0,50 şi 1,60, iar pe peretele de E între metrii 4 şi 4,90. Pentru a delimita mai clar aceste complexe, au fost deschise două casete (C1 şi C2) şi anume: C1 (dimensiunile 1,50 x 1,20 m) pe peretele de E şi C2 (dimensiuni 2 x 1,20 m) pe peretele de V.
În plan, între cele două complexe (de pe peretele de V respectiv E), apare o legătură sub forma unui şanţ cu o lăţime cuprinsă între 0,30 - 0,60 m şi o adâncime de la 0,5 la 0,30 , faţă de nivelul antic de călcare.
În caseta C1 s-au găsit câteva fragmente ceramice de sec. III-IV.
După demolarea peretelui martor de la C1, s-a putut stabili conturul exact al gropii care apare parţial în S1. Aceasta are o formă ovală, cu dimensiunile de 1 x 0,65 m. Din umplutura gropii (notată G.1) au rezultat câteva fragmente ceramice de sec. III-IV. Adâncimea gropii coboară până la 0,85 m faţă de nivelul actual de călcare.
În caseta C2 s-a constatat prezenţa, în continuare, a şanţului din S.1, care se lărgeşte şi adânceşte până la 0,94 m faţă de nivelul actual de călcare.
Şanţul se continuă pe o lungime neprecizată, lucru vizibil pe peretele de V al casetei C.2, în săpătură fiind surprins doar pe o lungime de 4,50 m. La şpăcluire, în şanţul menţionat, au fost descoperite câteva fragmente ceramice de sec. III-IV p. Chr.
Lipsa unpr complexe arheologice tipice pentru o aşezare (locuinţe, gropi de provizii, gropi menajere), duce la concluzia că secţiunea S.1/1996 se află spre marginea aşezării de sec. III-IV, fapt vizibil şi prin configuraţia terenului, în uşoară pantă, la marginea grindului pe care se află aşezarea.
Un alt argument în sprijinul acestei concluzii este şi faptul că secţiunea S.1/1996 se află la 7 m de cuptorul de olar descoperit în 1993, care făcea parte din instalaţiile gospodăreşti aflate, de regulă, în marginea aşezărilor umane.
Şanţul descoperit în S.1/1996 poate să fi fost folosit pentru drenajul apei pluviale s-au a unor ape reziduale.
În 1997 se vor continua lucrările în zona aflată la marginea platoului pe care se află aşezarea se sec. III-IV.