Tilişca | Judeţ: Sibiu | Punct: Dealul Căţănaş | Anul: 2018
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2018
Perioade:
Preistorie; Protoistorie;
Epoci:
Epoca bronzului; Hallstatt; La Tène; La Tène târziu;
Categorie:
Neatribuit; Domestic; Apărare (construcţii defensive); Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Locuire; Aşezare fortificată; Cetate; Necropolă plană;
Cod RAN:
| 145916.01 |
Județ:
Sibiu
Unitate administrativă:
Tilişca
Localitate:
Tilişca
Punct:
Dealul Căţănaş
Localizare:
| 145916.01 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Natea | Gheorghe Vasile | responsabil | Muzeul Naţional Brukenthal Sibiu |
| Georgescu | Adrian | participant | Muzeul Naţional Brukenthal Sibiu |
| Luca | Sabin Adrian | participant | Muzeul Naţional Brukenthal Sibiu |
| Palaghie | Vasile | participant | Muzeul Naţional Brukenthal Sibiu |
| Teodorescu | Raluca Maria | participant | Muzeul Naţional Brukenthal Sibiu |
| Luca | Adrian | participant | Muzeul Naţional Brukenthal Sibiu |
| Perianu | Florentin | participant | Muzeul Naţional Brukenthal Sibiu |
| Chideșa | Mihail | participant | Muzeul Naţional Brukenthal Sibiu |
Raport:
Dealul Căţănaş este situat în imediata apropiere a drumului care duce din Galeş spre Tilişca, pe partea dreaptă. Spre est se învecinează cu vatra Galeşului, spre vest cu dealul „Cetate”, iar spre sud este mărginit de vatra Tilişcăi. În partea de nord are din nou ca vecin un deal, Dumbrăghiţa”.
Înălţimea Căţănaşului atinge în partea sud- vestică 712 m, ridicându-se deasupra comunei Tilişca cu peste 100 de metri.
Aşezarea dacică de pe dealul Căţănaş a intrat în circuitul ştiinţific acum mai bine de trei decenii - cu toate că existenţa sa fusese semnalată încă din secolul trecut, iar de atunci încoace o serie de studii şi articole au încercat să pună în valoare diferitele aspecte legate de viaţa celor care au populat zona care ne interesează. O sinteză sa realizat odată cu apariţia lucrării monografice a regretatului prof. univ. dr. Nicolae Lupu, după o cercetare asiduă şi sistematică întinsă pe parcursul mai multor zeci de ani (remarcăm în acest context că cercetările arheologice au avut loc în perioada 1959 – 1965, iar publicarea exhaustivă a rezultatelor lor în anul 1989). Din anul 2004 până în anul 2006 au fost reluate cercetările sub conducerea regretatului conf. univ. dr. Dumitru Popa, rezultatele cercetării fiind publicate într-o serie de studii.
Aşezările de pe Căţănaş aparţin ambelor epoci ale fierului. Hallstattienii au ocupat porţiuni mai puţine şi mai restrânse ca suprafaţă. Din perioada La Téne au fost descoperite până în prezent două turnuri locuinţă, aflate pe un platou arcuit pe culme şi cu terase în pante. Dealul respectiv a fost fortificat cu valuri de pământ şi şanţuri de apărare, amplasate pe pantele de est, vest şi nord, pe acestea dezvoltându-se şi aşezarea. Datată de la mijlocul secolului II î. Chr. până la cucerirea romană, cetatea de la Tilişca - Căţănaş este una dintre cele mai importante din această zonă.
Obiectivele cercetării: În campania din anul 2018 ne-am propus verificarea stratigrafiei, precum şi identificarea unor urme de locuire pe marginea întărită a platoului superior şi confirmarea existenţei sau nu a celei de a treia linii de apărare a cetăţii.
Rezultatele cercetării:
Pe marginea întărită a platoului superior a fost trasată o secţiune (S1/2018) cu dimensiunile de 10/2 m, orientată E-V. În urma cercetării acestei secţiuni a fost stabilită stratigrafia zonei ce arată astfel : 0-0,20 m strat vegetal, de culoare neagră, cu multe frunze şi rădăcini de copaci; 0,20- 0,45/0,50 m strat de cultură aparţinând Latènului târziu, de culoare negru-cenuşiu cu multe fragmente ceramice, chirpici, cărbune, pietre şi câteva fragmente osteologice de animal; 0, 45/0,50 – 0,70 strat de pământ nisipos cu fragmente de stâncă fărâmiţată, fragmente mărunte de ceramică şi urme de cărbune, de culoare gălbuie, provenit de la lucrările de nivelare a zonei; sub 0,70 m stânca nativă. În ceea ce priveşte urmele de locuire au fost identificată ca aparţinând Latènului târziu şi Hallstattului mijlociu.
Din Latène a fost cercetată o locuinţă de suprafaţă construită din lemn şi chirpici, pe o bază de piatră, fiind identificate şi gropi de stâlp, ea nu a putut fi cercetată în totalitate deoarece intră sub profilele sudic şi nordic, fiind amplasată în jumătatea de vest a secţiunii. Sub locuinţă a fost identificată o groapă de formă ovală în care au fost depuse culcat două vase de tip borcan, decorate cu brâu alveolat şi butoni. În marginea de vest a secţiunii a fost identificată o groapă ce intră sub profilul vestic şi cel nordic, în umplutura ei fiind un sol cenuşiu cu numeroase fragmente ceramice.
Din perioada Hallstattului mijlociu a fost identificată o locuinţă adâncită / bordei, situat în latura de nord-est a secţiunii, ce intră sub profilele de nord şi de est. Solul din umplutura bordeiului este de culoare neagră-cenuşie cu multe fragmente ceramice, de culoare neagră, decorate cu caneluri.
Pentru confirmarea existenţei sau nu a celei de a treia linii de apărare a cetăţii a fost trasată o secţiune (S2/2018) cu dimensiunile de 14/2 m, orientată N-S, perpendiculară pe zona unde presupuneam existenţa acesteia. În urma cercetării s-a confirmat existenţa acesteia, fiind compusă dintr-un val de pământ şi piatră şi un şanţ cu pereţii în formă de „V”, cu fundul rotunjit, în interior. În umplutura şanţului şi în miezul valului au fost identificate materiale arheologice ceramice ce aparţin Latènului târziu.