Ţigău | Comuna: Lechinţa | Judeţ: Bistriţa-Năsăud | Punct: La Dâmburi | Anul: 2010
CC BY-SA 4.0 Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Marinescu | George | participant | Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud |
| Vaida | Dan Lucian | participant | Muzeul Grăniceresc Năsăudean |
Raport:
Campania de cercetări arheologice din 2010 de la Ţigău „La Dâmburi”, punct situat pe un platou din partea nordică a localităţii, a reprezentat o continuare a investigaţiilor efectuate în anul precedent. Pentru noile cercetări arheologice resursele financiare au fost asigurate integral de CMJ Bistriţa-Năsăud. Obiectivul principal al cercetării a fost obţinerea de noi informaţii de natură stratigrafică, privind locuirile de la sfârşitul epocii bronzului pentru această aşezare şi implicit pentru întreaga zonă nord-estică a Transilvaniei.
Cercetările din prezenta campanie s-au concentrat asupra unui sector situat între cele două perimetre investigate în anul anterior. Campania a constat din două secţiuni paralele S6 (25 x 2,5 m) şi S7 (35 x 2,5 m), cu un martor între ele de 0,50 m. Situaţia stratigrafică a celor două secţiuni este asemănătoare, diferenţa fiind marcată printr-un strat arheologic mai consistent în jumătatea nordică a S7 şi prin constatarea în cadrul aceleiaşi secţiuni a unor intervenţii moderne de nivelare, concretizate prin aducerea unui sol nou, de umplutură, care suprapune nivelurile preistorice. Stratigrafic situaţia se prezintă astfel: humus actual de culoare maronie deschisă, mai subţire la capătul sudic al secţiunilor (0,25 m) şi mai gros în extremitatea nordică a S7 (0,40 m); următorul strat este continuu, identificat în ambele secţiuni, fiind constituit din pământ negru cu numeroase urme arheologice, cu o grosime de 0,25-0,30 m în capătul S6, pentru a ajunge la 0,50 m în capătul S7; sub acest nivel urmează un strat maroniu deschis cu aspect cenuşos, bogat în urme arheologice, identificat parţial în S6 şi continuu în S7, unde înregistrează o grosime cuprinsă între 0,50-0,60 m; sub acesta se află un strat subţire (0,20 m) de pământ negru, fără urme arheologice, care suprapune un sol asemănător, dar care conţine slabe urme arheologice; sub acest nivel este stratul steril din punct de vedere arheologic care poate fi galben-lutos, identificat la adâncimi diferite pe parcursul celor două secţiuni (S6, m 2 la -0,55 m; m 8 la -0,80 m sau în S7 la m 16 la -1,60 m; la m 30 la -2,30) sau negru viu, cum a fost identificat în m 23 din S7, la -2,50 m, de unde continuă în adâncime.
Noile informaţii, corelate şi cu datele obţinute în campania anterioară, ne permit încercarea unei atribuiri culturale a nivelurilor succesive descrise anterior. Desigur, acestea sunt preliminare şi se bazează pe informaţiile cunoscute până în prezent. Primul nivel, situat imediat sub humus-ul actual, identificat pe toată suprafaţa aşezării aparţine unei locuiri de la sfârşitul epocii bronzului şi de la începutul fazei Hallstatt A (Ha A1), respectiv purtătorilor culturii Noua. Tot în acest prim nivel, imediat sub humus-ul modern, apar sporadic şi fragmente ceramice specifice culturii Gàva, fără a fi identificat un nivel continuu de locuire. Al doilea nivel surprins, mai ales pe traseul S7, aparţine unei locuiri din Bronzul târziu, anterioară nivelului Noua, stratul gros de cultură indicând mai multe faze diferite. Al treilea nivel aparţine unei locuiri de tip Wietenberg, identificat în campania prezentă prin două locuinţe surprinse în cadrul S7 şi mai ales printr-o locuinţă surprinsă în campania anterioară (L12/2009) şi un nivel discontinuu din bronzul timpuriu, aparţinând culturii Coţofeni.
Dintre complexele identificate în campania din 2010, încă din primul nivel au fost reperate două gropi (Gr. 1/2010 descoperită în S6 de formă circulară cu dimensiuni de 1,10 x 0,70 m şi adâncită până la -0,80 m şi Gr. 2/2010 descoperită în S7 între m 10,60 şi 12, care se adâncea până la -1,70 m) şi urmele mai multor locuinţe de suprafaţă care au fost doar cu aproximaţie delimitate, după materialul ceramic şi urmele de chirpici. În al doilea nivel, specifice sunt locuinţele adâncite şi semiadâncite, dintre acestea remarcându-se (L14) de formă aproximativ patrulateră cu colţurile rotunjite, cu dimensiuni de 2,35 x 1,80 m, adâncită până la -1 m, cu podina lutuită şi delimitată pe margini de pietre de râu. Aparţinând nivelului al treilea au fost identificate două locuinţe (L19 şi 20), ele prezentând diferenţe în modul de construcţie faţă de cele prezentate anterior. În mod deosebit reţine atenţia L19, de formă patrulateră cu dimensiuni de 2,60 x 2,50 m, adâncită până la – 1,60 m, cu podina lutuită şi urme de stâlpi carbonizaţi. Din nivelul aparţinând culturii Coţofeni nu a putut fi identificat cu precizie nici un complex arheologic, locuirea fiind sporadică.
Din punctul de vedere al materialului arheologic, constatăm că acesta este variat, cu o abundenţă mai ales în primele două niveluri. În partea superioară a primului nivel, imediat sub humus-ul actual, sporadic au apărut fragmente ceramice negre, lustruite la exterior şi roşii la interior, decorate cu caneluri specifice culturii Gàva. Inventarul arheologic al primului nivel este compus în mare măsură din ceramică (vase de tip sac, ceşti cu toarte supraînălţate, terminate în muchie sau cu butoni, străchini cu buza invazată, vase decorate cu perforaţii circulare, dispuse în linie orizontală sub buză etc.), omoplaţi crestaţi, sule şi obiecte din os, lustruitoare din piatră şi lut ars, fusaiole din lut, râşniţe fragmentare, obiectele din metal fiind rare. În al doilea nivel se remarcă în partea sa superioară un amestec de ceramică ornamentată cu elemente de decor de tip Wietenberg târziu în amestec cu ceramică de tip Noua, grosul inventarului ceramic al acestui strat fiind compus din ceramică decorată mai ales prin incizii, sub formă de striuri neregulate. Specifică acestui nivel este prezenţa inventarului metalic, în prezenta campanie fiind descoperite mai multe ace, un vârf de cuţitaş şi un mic pumnal-pandantiv (S7, m. 10,80, - 0,85), toate fiind lucrate din bronz. Nivelul al treilea, este caracterizat printr-o ceramică fină, bine arsă, de foarte bună calitate, unele fragmente fiind ornamentate cu caneluri fine, cum sunt cele adunate de pe podina L19. Ultimului nivel, aparţinând culturii Coţofeni, identificat doar în campania din 2010, îi aparţine exclusiv doar material ceramic mărunt, decorat cu motive incizate, regăsit în repertoriul ornamental specific acestei culturi.
Obiectivele cercetării viitoare constau în delimitarea perimetrului aşezării, în condiţiile în care prin campania din 2010 s-a observat că stratul de cultură este mai consistent în zona nordică a sitului, dar şi obţinerea de noi date stratigrafice, care să desluşească cu mai mare precizie fazele succesive de locuire de la sfârşitul epocii bronzului.