Ţigău | Comuna: Lechinţa | Judeţ: Bistriţa-Năsăud | Punct: La Dâmburi | Anul: 2009
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2009
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Epoca bronzului; Hallstatt;
Categorie:
Domestic; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Aşezare deschisă; Depozit de bronzuri;
Cod RAN:
| 33499.01 |
Județ:
Bistriţa-Năsăud
Unitate administrativă:
Lechinţa
Localitate:
Ţigău
Punct:
La Dâmburi
Localizare:
| 33499.01 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Marinescu | George | participant | Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud |
| Vaida | Dan Lucian | responsabil | Muzeul Grăniceresc Năsăudean |
Raport:
Localitatea Ţigău este amplasată în partea de SV a judeţului Bistriţa-Năsăud, la cca. 28 km de Bistriţa şi 6 km de centrul de comună Lechinţa. Este vorba de o zonă deluroasă cu altitudini cuprinse între 450-600 m. Punctul arheologic „La Dâmburi" este situat în partea de E a localităţii, în imediata apropiere a unor movile naturale de la care a preluat toponimicul actual.
În 1975, cu prilejul lucrărilor agricole, a fost descoperit întâmplător în acest punct un depozit de bronzuri. Ulterior, pentru recuperarea întregului depozit, CMJ Bistriţa-Năsăud, reprezentat prin G. Marinescu, a efectuat un mic sondaj pe locul descoperirii. În urma cercetării depozitul a fost recuperat integral, constatându-se că a fost depus la 0,30 m adâncime. Cu prilejul acestui sondaj au mai fost descoperite, la adâncimea de 0,70 m, şi urmele unei locuinţe, databilă la sfârşitul epocii bronzului (cultura Noua). Depozitul a fost datat la începutul primei epoci a fierului (Ha A1, seria Cincu-Suseni , sec. XII a.Chr.), fără însă a se putea face o legătură precisă cu aşezarea de la sfârşitul epocii bronzului aparţinând culturii Noua.
Noile cercetări arheologice s-au desfăşurat în perioada 18-30 august 2009, fondurile fiind asigurate integral de CMJ Bistriţa-Năsăud. Obiectivul principal al noii cercetări a fost obţinerea de informaţii suplimentare privind aşezarea din epoca bronzului şi raportul pe care aceasta îl are cu depozitul de bronzuri găsit în 1975.
Primele secţiuni au fost trasate în imediata apropiere a locului unde a fost descoperit depozitul amintit.
S1 (25 x 1 m), trasată E - V, din punct de vedere stratigrafic se prezintă astfel: humus-ul actual de 0,20-0,25 m, urmat de un strat superficial de cultură în care apar sporadic urme exclusiv ceramice, care se întâlnesc până la -0,60 m, după care urmează stratul steril din punct de vedere arheologic. Între m. 22-24 au fost identificate urmele unei locuinţe (Loc.1), puţin adâncită, de formă aproximativ dreptunghiulară (1,90 x 1,60 m), cu inventar sărac, exclusiv ceramic.
S2 (30 x 1 m) a fost trasată în aceeaşi zonă, la 68 m V de S 1, paralel faţă de aceasta.Stratigrafia este asemănătoare, stratul de cultură fiind superficial (0,40-0,45 m). Între m. 28-30, pe baza urmelor de chirpici şi a fragmentelor ceramice, au fost identificate parţial urmele unei locuinţe (Loc. 2), aproximativ dreptunghiulară, adâncită până la -0,90 m. Inventarul sărac este compus exclusiv din fragmente ceramice şi o râşniţă fragmentară.
S3 (20 x1,5 m) a fost trasată la 47 m V de S2, fiind perpendiculară faţă de aceasta. Sub humusul actual de 0,20 m urmează stratul superficial de cultură, care se adânceşte până la -0,55 m. Trebuie precizat că de la m. 7,50 nu au mai fost descoperite alte urme arheologice. În cadrul acestei secţiuni, între m. 5-7, a fost identificat un nou complex (Loc.3) de formă aproximativ patrulateră (1,20 x 2 m). Inventarul recuperat se compune din ceramică măruntă şi o râşniţă concavă întreagă.
Următoarele investigaţii arheologice s-au concentrat la cca. 40 m. N de S1 şi S2, spaţiul dintre cele două zone neputând fi cercetat în această campanie din cauza existenţei culturilor agricole. În această zonă s-a constat prezenţa unui strat arheologic mult mai consistent, reprezentat prin două nivele de locuire. Cercetarea în acest sector cuprinde două secţiuni paralele şi două casete intercalate: S4 (51 x 1,5 m) a fost trasată la 40 m N, paralel cu S1. Caseta 2 (3 x 4,50 m) a fost trasată la N de S4, scopul ei fiind dezvelirea Loc. 5. S5 (30 x 1,5 m) a fost trasată la N de S4, până în dreptul Casetei 2. Între cele două secţiuni, pe capătul estic, a fost deschisă Caseta 3 (4 x 2,5 m), cu martori între secţiuni de 0,40 m.
Stratigrafic situaţia se prezintă astfel: humus actual, care variază între 0,30-0,50 m, mai gros fiind înspre E unde este o pantă uşoară; urmează un strat negricios cu urme arheologice, care coboară până la -0,60/0,70 m, fiind mai adânc acolo unde au fost identificate bordeie adâncite, care pot să ajungă până la -0,90/1 m; în continuare un strat subţire negricios (0,20-0,30 m), fără urme arheologice; apoi un strat brun-negricios cu urme specifice culturii Wietenberg, care coboară până la -1,40-1,60 m, surprins mai ales în cadrul S5, între m. 45-51; în fine, steril arheologic, galben-brun, care apare la adâncimi diferite.
Din punct de vedere al complexelor identificate, se remarcă pentru primul nivel, între m. 0-40, mai ales complexe de suprafaţă sau puţin adâncite. Astfel, în S 4, între m. 7,50-10, imediat sub humusul actual, au fost identificate urmele unei locuinţe de suprafaţă (Loc. 4), care însă nu a putut fi delimitată cu precizie; un alt complex (Loc. 5) a fost stabilit între m. 21-22,50, pentru dezvelirea sa deschizându-se Caseta 2, locuinţa fiind patrulateră, adâncită până la -0,50 m; Loc. 6 a fost identificată între m. 24 şi 26,50, mai ales pe baza urmelor de chirpici şi ceramică; Loc. 7 a fost decopertată parţial între m. 31-33, ea extinzându-se în mare parte spre N; Loc. 8 între m. 34,30 şi 37,50, semiîngropată până la -0,50 m, de formă patrulateră cu colţuri rotunjite; (Loc. 9) între m. 48,50-51, extinzându-se spre N, pentru dezvelirea sa fiind deschisă Caseta 3, fiind vorba de un bordei adâncit până la -0,90 m, cu podină lutuită şi amenajări din piatră. În cadrul secţiunii S5, între m. 1 şi 2, a fost identificată încă o locuinţă (Loc. 11), fiind interceptat doar colţul sudic; între m. 7-9,50, imediat sub humus-ul actual, a fost descoperită Loc. 10, de suprafaţă, cu urme masive de chirpici ars; între m. 28-31 a fost surprins un nou bordei (Loc 13), asemănător cu Loc. 9, o parte din acesta fiind dezvelit de Caseta 3; între m. 25-28 au fost identificate parţial urmele unui bordei cu fundul albiat, adâncit până la -1,60 m. (Loc.12), acesta aparţinând nivelului mai vechi din epoca bronzului, respectiv culturii Wietenberg. Nivelul reprezentat de ceramică de tip Wietenberg târziu este identificat sporadic în cadrul S4, între m. 45 -51, şi mai consistent în S5 unde, între m. 28-25, a fost identificată groapa unui bordei care se adâncea până la -1,60 m.
Inventarul locuinţelor este compus în special din ceramică specifică sfârşitului epocii bronzului (cultura Noua), fragmente de râşniţă, sule din os. În legătură cu prelucrarea metalului în această aşezare, un indiciu important este descoperirea a două linguri de lut pentru turnarea bronzului şi a unor ace de bronz atipice, dar care confirmă practicarea metalurgiei.
Obiectivele cercetării viitoare constau în delimitarea perimetrului aşezării şi obţinerea de noi date stratigrafice care să poată fi corelate cu mai mare precizie de informaţiile furnizate de depozitul de bronzuri şi în acelaşi timp să confirme constatările incipiente din această fază a cercetării.
Bibliografie: