Temereşti | Comuna: Făget | Judeţ: Timiş | Punct: Dealul Vinii | Anul: 2017
CC BY-SA 4.0 Lista Ilustrațiilor - 4
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Ciornei | Alexandru | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Doboş | Adrian | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Chu | Wei | participant | Universität zu Köln, Germany |
| Albert | Thomas | participant | Universität zu Köln, Germany |
| Szentmiklosi | Alexandru | participant | Muzeul Național al Banatului - Timișoara |
| Bösken | Janina | participant | RWTH Aachen |
Raport:
Prezentarea sitului
Situl se află în partea de ENE a satului, coordonate: N 45.87391, E 22.21271
Situl a fost semnalat în anul 2015 în cadrul unei periegheze şi a făcut obiectul unei crecetări preventive în acelaşi an http://ran.cimec.ro/sel.asp?descript=temeresti-oras-faget-timis-asezarea-paleolitica-de-la-temeresti---dealul-vinii-cod-sit-ran-156918.01, în cadrul căreia au fost săpate trei sondaje (1x1m) şi o secţiune (5x3m).
Au fost descoperite piese litice atribuite Aurignacianului.
Campania din 2017
Obiectivul principal a fost identificarea stratigrafiei arheologice şi geologice a sitului. A fost săpată o suprafaţă de 4 m2 (Secţiunea 2/2017), constând în patru careuri adiacente peretelui de vest al Secţiunii 1/2015 (careurile au fost numite, de la nord la sud, M101, M100, M99; adiacent careului M99 a fost săpat, către vest, careul L99) (Fig. 1).
Metoda de săpătură
Provenienţa materialului arheologic a fost înregistrată cu staţia totală. Săpătura a fost făcută în rânduri de 2 cm grosime, iar fiecare careu a fost împărţit în patru cadrane, denumite A, B, C, D. Au fost înregistrate individual artefactele mai mari de 0.5 cm. Sedimentul a fost trecut, sub jet de apă, printr-o sită cu ochiuri de 0.5 cm. Pentru cadranul C al careului M99, sedimentul a fost trecut prin trei site (1 cm, 0.5 cm, 0.1 cm), respectivele categorii de sediment fiind păstrate, pentru a putea reconstitui profilul sedimentologic al sitului.
Stratigrafie (Fig. 2)
1. Nivel vegetal foarte subţire, de culoare bej, cu granulaţie între silt şi nisip fin (≈ 0 – 6 cm). Nivelul conţine piese paleolitice.
2. Depozit loessoid fin cu galeţi rotunjiţi şi numeroase mici ganguri produse de deplasarea nevertebratelor (≈ 6-56 cm). Din punct de vedere al culorilor, se observă uşoare variaţii în funcţie de adâncime: maroniu deschis (≈ 6-24 cm), gri-ocru (≈ 24-39 cm), maroniu-roşcat (≈ 39-50 cm). Între cca. 50-56 cm adâncime, sedimentul are granulaţie mai mare, silt-nisip.
3. Strat de pietriş angular şi sub-rotunjit cuprins într-o matrice similară cu depozitul loessoid de deasupra (începe de la cca. 56 cm până la o adâncime ce nu a fost determinată); culoarea este maroniu-roşcat. Acest nivel a fost atins doar în careul M100, care a fost săpat până la adâncimea de 70 cm.
Descoperiri
Piesele litice reprezintă singura categorie de descoperiri din acest sit. Majoritatea acestora au fost descoperite în nivelul 2. Materia primă este reprezentată preponderent de silexul de Banat.
Distribuţia materialului este omogenă, fiind imposibil de identificat concentraţii asociate unor niveluri distincte (Fig. 3).
Au fost înregistrate individual 438 piese litice, din care la analiza preliminară au fost identificate 28 de unelte (Fig. 4), între care: 10 gratoare (din care 2 abrupte), 3 lamele Dufour, 4 lame retuşate, 2 burine pe spărtură, 4 piese chute de burin, 1 lamă etrangleé, 2 lamele à dos, 1 encoche, 1 piesă cu retuşă neregulată. De asemenea, au fost identificate 8 nuclee laminare.
Numeroase piese au fost arse, deşi nu au fost observate vetre sau măcar urme de arsură. Au fost totuşi prelevate câteva mici fragmente de cărbune descoperite la diferite adâncimi.
În urma tamisării au fost recuperate 1344 mici fragmente litice (spărturi, aşchii, lamele), multe dintre ele prezentând, de asemenea, urme de ardere.
Datări absolute
Au fost prelevate probe pentru datări pe bază de luminiscenţă, care momentan sunt în curs de analizare. De asemenea, este în curs de analiză o probă
Consideraţii preliminare
- Prezenţa lamelelor Dufour şi a gratoarelor abrupte indică existenţa unei locuiri atribuibile Aurignacianului. De asemenea, piesele à dos indică şi o ocupare gravettiană a sitului.
- Situl a fost afectat de procese de bioturbaţie, după cum reiese din descoperirea de piese à dos la adâncimi mai mari decât a celor aurignaciene.
Bibliografie: