Teliţa | Comuna: Frecăţei | Judeţ: Tulcea | Punct: Celic Dere | Anul: 2013
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2013
Perioade:
Protoistorie;
Epoci:
La Tène timpuriu;
Categorie:
Religios, ritual şi funerar; Domestic;
Tipuri de sit:
Necropolă; Necropolă plană; Necropolă tumulară; Aşezare deschisă;
Cod RAN:
| 160412.08 |
Județ:
Tulcea
Unitate administrativă:
Frecăţei
Localitate:
Teliţa
Punct:
Celic Dere
Localizare:
| 160412.08 |
Lista Ilustrațiilor - 3
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Davâncă | Diana | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Ştefan | Călin Dan | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Niculescu | Monica | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Jugănaru | Gabriel | participant | Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea |
| Sîrbu | Valeriu | responsabil | Muzeul Brăilei |
| Ştefan | Maria Magdalena | participant | SC Digital Domain SRL Bucureşti |
| Asăndoae | Elena Roxana | participant | Universitatea "Aristotel" Thessaloniki, Greece |
| Bochnak | Tomasz | participant | University of Rzeszow, Poland |
Raport:
Cercetările desfăşurate în 2013 în situl arheologic de la Teliţa-Celic Dere au avut o puternică componentă interdisciplinară, axată pe abordarea integrată a ansamblului format din aşezare şi necropolă. Astfel, profitându-se de situaţia cu totul excepţională în care părţi importante din sit au fost exploatate forestier în chip integral, s-au derulat ample activităţi de curăţare a terenului, urmate de investigaţii geomagnetice, măsurători topografice de detaliu şi de teledetecţie la joasă altitudine executată cu platforme independente radiocomandate.
Teledetecţie. Zborurile au furnizat imagini digitale şi material video de mare rezoluţie, ambele tipuri de date fiind achiziţionate de la diferite altitudini (10-300 m). Imaginile au fost asamblate, în final, în ortofotografii cu rezoluţia de până la 10 pixeli per metru. Imaginile vor reprezenta atât baza unor viitoare studii de teledetecţie, dar şi sursă de informaţie tridimensională extrasă prin procedee specifice fotogrammetriei, prin care se va putea reconstitui, în detaliu, relieful la nivel micro-regional şi completa planul ansamblului arheologic. Materialul video va fi folosit în prezentări multimedia. Aceste noi tehnologii au fost utilizate permanent pe parcursul excavaţiilor arheologice, asigurând, astfel, realizarea unor fotografii perpendiculare de ansamblu asupra situaţiilor arheologice.
Cercetările magnetometrice au fost realizate în patru sectoare diferite, totalizând o suprafaţă de 1140 mp. Trei dintre gridurile cercetate au fost executate în zona centrală a aşezării, încadrând practic noua secţiune deschisă anul acesta – S17, cel de- al patrulea fiind poziţionat mai spre sud, pe un promontoriu din platoul mai larg al aşezării, deasupra văii Celicului.
Măsurători topografice au fost executate în interiorul aşezării pe o suprafaţă de peste 1ha, descriind relieful din zona centrală a platoului şi racordând într-un sistem unitar suprafeţele investigate cu mijloace magnetice. Instrumentele topografice au fost folosite pe tot parcursul excavaţiilor, din diverse sectoare, pentru realizarea desenului digital şi înregistrarea reperelor fotogrammetrice.
Excavaţii arheologice. În paralel, au fost executate excavaţii arheologice în sectoare noi din necropolă şi aşezare, redescoperindu-se şi unele complexe funerare cercetate în anii 1980-2001, în sectorul considerat în literatură ca aparţinând necropolei plane, în scopul documentării lor prin metode digitale.
Sectorul ”Necropolă”. În ceea ce priveşte săpăturile propriu- zise s-a continuat cercetarea complexului funerar T48, identificat în 2008 prin cercetări geofizice. Deoarece movila T48 se află poziţionată adiacent drumului principal de acces în pădure, săpătura a fost limitată la o suprafaţă pătrată cu latura de 5.50 m, poziţionată chiar lângă drum, ce a încadrat mantaua din piatră.
Mantaua avea o formă ovală, măsurând 4.80 m N-S x 3.70 m (E-V); a fost construită în mod îngrijit din bolovani de gresie locală de dimensiuni medii (cca. 15-20 cm pe latura lungă) şi mici, prezentându- se uşor alunecată pe panta naturală a sitului către sud. Deşi nu se poate vorbi de un ring complet, clar evidenţiat, este destul de clar că bolovani de mari dimensiuni, unii măsurând 70 cm lungime, au fost depuşi în sectorul sudic şi estic, într-un aranjament semi-circular, spre marginile mantalei. Complexul a fost cercetat prin trasarea unui martor stratigrafic, de 60 cm lăţime, orientat oblic pe colţurile secţiunii (NNV-SSE), poziţionat în treimea superioară a mantalei.
Săpătura a ajuns până la adâncimea de 70 cm, de o parte şi de alta a martorului, punând în evidenţă prezenţa unei gropi centrale de mici dimensiuni (aproximativ 60 cm diametru), săpată chiar de sus, din nivelul superior al mantalei. Fragmente ceramice de la un vas lucrat cu mâna au fost documentate în sectorul nord-vestic, răspândite grupat printre pietrele mantalei, pe nivelul superior al acesteia. Această săpătură a evidenţiat, totodată, urmele clare ale unor săpături mai vechi, poziţionate în sectorul estic al noii suprafeţe racordarea documentaţiei vechi cu planul general al sitului.
În necropola plană a mai fost cercetată o suprafaţă de aproximativ 100 mp, în care au fost puse în evidenţă şi documentate cu mijloace digitale mai multe săpături vechi, martori stratigrafici necercetaţi, precum şi 5 complexe circulare cu amenajări din piatră, probabil morminte de dimensiuni mici, între 2.50-3.70 m diametrul ringului, construite grupat şi, posibil, acoperite de o manta comună.
Sectorul ”Aşezare”. În aşezare a fost deschisă o nouă secţiune - S17 = 12,00 x 3,00 m, ce a fost cercetată până la adâncimea de 50/60 cm – nivel pe care s-au evidenţiat trei complexe, aproximativ rectangulare, intersectate doar parţial de S17, în carourile 1-2, carourile 4-5 şi, respectiv, în caroul 10.
Îndepărtarea acestui prim nivel, relativ bulversat şi de pădure, a furnizat o cantitate însemnată de material ceramic, de natură fragmentară, atât local, getic, cât numeroasele fragmente de amfore (databile în sec. IV-III a. Chr.) şi o lamă de cuţit din fier. Majoritatea materialului ceramic getic, fragmentar, a fost modelat cu mâna.
În caroul 10 a fost identificată, la adâncimea de 45 cm, o aglomerare de fragmente mari de pereţi de locuinţă, arşi, în amestec cu fragmente ceramice fără urme de ardere secundară.
Evident, cercetările din anul viitor vor continua în aceste sectoare nefinalizate, pentru a se obţine atât noi informaţii, cât şi pentru îmbogăţirea patrimoniului muzeal cu piese valoroase.
Bibliografie: