Teliţa | Comuna: Frecăţei | Judeţ: Tulcea | Punct: Celic Dere | Anul: 2009
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2009
Perioade:
Preistorie; Protoistorie;
Epoci:
Hallstatt; La Tène;
Categorie:
Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Necropolă plană; Necropolă tumulară;
Cod RAN:
| 160412.08 |
Județ:
Tulcea
Unitate administrativă:
Frecăţei
Localitate:
Teliţa
Punct:
Celic Dere
Localizare:
| 160412.08 |
Lista Ilustrațiilor - 2
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Sîrbu | Valeriu | responsabil | Muzeul Brăilei |
| Jugănaru | Gabriel | participant | Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea |
| Constantin | Cătălin-Petre | participant | SC Digital Domain SRL Bucureşti |
| Constantin | Monica | participant | SC Digital Domain SRL Bucureşti |
| Ştefan | Călin Dan | participant | SC Digital Domain SRL Bucureşti |
| Ştefan | Maria Magdalena | participant | SC Digital Domain SRL Bucureşti |
| Bochnak | Tomasz | participant | University of Rzeszow, Poland |
| Florkiewicz | Iwona | participant | University of Rzeszow, Poland |
Raport:
În campania 2009 au continuat săpăturile în ambele sectoare ale necropolei, atât plane, cât şi tumulare, în paralel completându-se planul topografic al sitului prin înregistrarea microreliefului şi a complexelor funerare dezvelite în excavaţiile mai vechi (1985-2001). Totodată, au fost desfăşurate investigaţii geofizice (electrometrie) care au condus la identificarea a încă două noi movile aplatizate.
C6M4. În sectorul necropolei plane a fost finalizată cercetarea mormântului C6M4, identificat în 2008, în profilul vestic al S34 (carou 5); în acest scop a fost trasată, spre vest de S34, o mică casetă de 1 x 1 m. Oasele şi fragmentele ceramice au fost identificate între 0,15-0,30 m adâncime. A fost găsită o cantitate destul de mare de oase incinerate, adunate într-o grămăjoară compactă de cca. 0,25 m diametru, amestecate cu cărbune, dar fără urme de cenuşă. Oasele au fost depuse în interiorul unui vas, a cărui parte superioară a fost găsită spartă, în numeroase fragmente, pe o suprafaţă cu diametrul de 0,50 m; fundul vasului a fost găsit sub aglomerarea compactă de oase umane. Pe acelaşi nivel de adâncime cu primele fragmente ceramice apărute, cele din buza spartă a vasului, au mai fost identificate câteva pietre şi fragmente mari de cărbune. Suprafaţa pe care au apărut materialele arheologice este de 1 m N-S x 0,50 m E-V. Din cauza structurii solului nu s-a reuşit, însă, stabilirea limitelor vreunei gropi în care a fost depus vasul. Recipientul ceramic a fost lucrat cu mâna din pastă cărămizie, poroasă, de foarte proastă calitate şi poartă urme de ardere secundară.
C3. Tot în cadrul necropolei plane a fost finalizată cercetarea Complexului 3, identificat din 2006, atât în S34 (carou 3), cât şi in S1 (carou D), prin cercetarea martorului intermediar dintre cele două secţiuni. Din interiorul acestui martor s-a recuperat, de la 0,50/0,65 m adâncime, un castron mare, întreg, lucrat la roată din pastă cenuşie. Complexul 3 a fost considerat o groapă cu dimensiuni neclare (aproximativ 1 m N-S x 0,85 m E-V) ce a mai conţinut şi alte materiale (la -0,60 m, în S33, partea inferioară a unui borcan, modelat cu mâna, ars oxidant, o placă de gresie gălbuie, iar în S34, la -0,52 m, un castron, modelat cu mâna, ars reducător, cu angobă neagră, aşezat cu gura spre S), acoperită, în partea sa superioară, de pietre de dimensiuni medii. Nu a conţinut oase umane. Cercetarea acestui complex este îngreunată şi de prezenţa în imediata vecinătate a doi copaci, care împiedică obţinerea unor profile clare.
T44. În sectorul necropolei tumulare s-a continuat, prin metoda martorilor în cruce, cercetarea movilei aplatizate T44, identificată în campania precedentă prin ridicări topografice de detaliu şi investigaţii geofizice (magnetometrie gradiometrică). Movila ovală a măsurat, înainte de săpare, 6,5 m E-V x 5,5 m N-S, având o înălţime de doar 0,40 m. În urma săpăturilor şi interpretărilor stratigrafice s-au putut reconstitui etapele desfăşurării ritualului funerar. Anumite detalii, însă, vor putea fi clarificate doar în urma prelucrării materialului osteologic, inventarului şi, bineînţeles, doar în urma finalizării săpăturii. Mormântul central a fost amenajat prin săparea în sterilul locului a unei gropi rectangulare de mari dimensiuni, de circa 3 m N-S x 2,30 m E-V. La adâncimea de 0,70-0,77 m a fost depus defunctul, înhumat, în decubitus dorsal, cu picioarele spre N şi capul la S. La şold, acum descoperită între picioare, avea atârnată o spadă din fier de tip akinakes, în stare bună de conservare, iar pe partea dreaptă, în dreptul genunchiului, o tolbă cu peste 30 de săgeţi de bronz cu tub şi trei muchii. La 0,70 m spre N de picioarele defunctului, chiar pe marginea gropii, a fost aşezată o lespede prelucrată din gresie moale, gălbuie. O altă piatră de mari dimensiuni a fost aşezată în dreptul labelor picioarelor, pe partea stângă a defunctului la cca. 0,40 m distanţă, spre V. Defunctul a fost acoperit, apoi, cu pământul scos la excavarea gropii. Această umplutură a conţinut şi câteva fragmente de cărbune dar, în general, a fost foarte asemănătoare, ca textură şi culoare, cu solul steril din punct de vedere arheologic în care a fost săpată. Pe parcursul umplerii acestei gropi au fost depuse/aruncate la picioarele mortului fragmente de la trei vase lucrate cu mâna, plus câteva fragmente cenuşii, lucrate cu roata. Niciun vas nu a fost depus întreg. După un anumit interval de timp de la aceste operaţiuni, o nouă groapă a fost săpată în mijlocul umpluturii gropii în care fusese depus defunctul. Groapa ulterioară are profil tronconic şi următoarele dimensiuni: 3,20 x 2,70 m în partea superioară şi 1,10 m în partea inferioară; umplutura sa este formată din pământ negru şi foarte multă piatră spartă, observabilă până la adâncimea de 0,70 m. Umplutura cu pietre a gropii se continuă în partea sa superioară cu mantaua din piatră spartă a movilei, groasă de aproximativ 0,20-30 m, ce se întindea pe o suprafaţă circulară, cu un diametru de aproximativ 4 m de jur-împrejurul gropii tronconice. Concomitent cu amenajarea mantalei de piatră s-a construit, pe marginea ei, un ring din pietre mari aşezate, uneori, pe doua sau trei rânduri. Ulterior realizării mantalei a fost săpat în marginea vestică a movilei, imediat lângă ring, o altă groapă funerară (A=0,80 m; D= 2 m, pe direcţia N - S, x 1,50 m, pe direcţia E - V), în care a fost depus un copil înhumat alături de fragmente ceramice (provenind de la un castron lucrat la roată din pastă cenuşie), un cuţitaş curb din fier şi 3 vârfuri de săgeată din bronz cu tub trei muchii (adâncime 0,66 m). Faptul că mantaua s-a scurs peste groapa mormântului T44M2 arată că acesta a fost săpat la scurt timp după realizarea movilei.
Pe baza inventarului, ambele morminte pot fi datate în sec. IV-III a.Chr.
Cercetarea movilei va fi finalizată în campania 2010.
Piesele descoperite au intrat în patrimoniul ICEM Tulcea.
Piesele din metal au fost conservate şi restaurate la Muzeul Brăilei.
Bibliografie: