Tăşnad | Judeţ: Satu Mare | Punct: Sere | Anul: 2017
CC BY-SA 4.0 Lista Ilustrațiilor - 5
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| El Susi | Georgeta | participant | Instiuție Nedefinită |
| Leon | Amanda | participant | Instiuție Nedefinită |
| Chernisheva | Elena | participant | Instiuție Nedefinită |
| Astaloş | Ciprian | participant | Muzeul Judeţean Satu Mare |
| Virag | Cristian | participant | Muzeul Judeţean Satu Mare |
| Sommer | Ulrike | participant | University College London, UK |
| Vindrola-Padros | Bruno | participant | University College London, UK |
Raport:
Aşezarea de la Tăşnad-Sere (oraş Tăşnad, jud. Satu Mare) se numără printre cele mai importante situri aparţinând neoliticului timpuriu din spaţiul nord-vestic al României, legându-se de complexul cultural Starčevo – Criş, mai precis de fazele târzii ale acestuia (III-IV în cronologia Lazarovici). În nord-vestul României este perioada apariţiei primelor aşezări permanente ai căror locuitori se bazau într-o măsură importantă pe cultivarea plantelor şi creşterea animalelor, fenomen ce are loc aici cu o oarecare întârziere faţă de sudul României sau spaţiul intracarpatic. Situl arheologic Tăşnad Sere este amplasat pe terasa vechiului pârâu Cehal (actualmente acesta are cursul schimbat, fiind excavat în anii ’70 un canal prin mijlocul sitului). Vechiul curs al Cehalului (secat) se afla la câteva sute de metri sud-est de canal. Lucrările de extindere a staţiunii termale Tăşnad au făcut necesare, începând cu 2001, săpături preventive pe scară largă, care au dus la descoperirea a numeroase complexe din neoliticul timpuriu. Începând cu 2012, la cercetările preventive a participat ca partener Institutul de Arheologie al University College London, Marea Britanie. Dat fiind potenţialul excepţional al aşezării din neoliticul timpuriu, începând cu 2016, a fost iniţiată cercetarea sistematică a unei zone neafectate de extinderea ştrandului, în cadrul unei colaborări dintre Muzeul Judeţean Satu Mare (Cristian Virag, Ciprian Astaloş) şi University College London (Ulrike Sommer).
Obiectivele pentru perioada 2016-2020, expuse în proiectul de cercetare, sunt: 1. Cercetarea unei suprafeţe de cca. 10x10 metri cu metode de înregistrare foarte minuţioase şi cât mai complete; 2. Efectuarea de sondaje în diferite puncte ale sitului pentru a colecta probe pentru datări C14, analize sedimentologice, botanice, etc; 3. Analize interdisciplinare, la Institutul de Arheologie din Londra (sedimentologie, carpologie, antracologie, arheozoologie); 4. Restaurarea şi expunerea/depozitarea descoperirilor; 5. Exploatarea turistică şi mediatizarea sitului arheologic; 6. Publicarea rezultatelor cercetărilor.
În campania 2017 a fost continuată excavarea stratului de cultură în jumătatea vestică a suprafeţei S1, ajungându-se la nivelul steril pe cea mai mare parte a acesteia. La acest nivel a fost identificată o linie de şase gropi de stâlp (cu diameter cuprinse intre 30 şi 40 cm) care sugerează latura unei locuinţe. A fost continuată cercetarea gropii F7 cu un bogat material ceramic, dar încă nu s-a ajuns la fundul acesteia.
Majoritatea descoperirile constau, ca şi în anul precedent, din fragmente ceramice, chirpic, oase, piese litice, în special din obsidian. A fost continuată prelucrarea statistică a materialelor descoperite.
A fost continuată deasemenea luarea sistematică de probe pentru cercetări interdisciplinare: paleobotanică, sedimentologie, fitolite, chimia şi paleo-biologia solului. Am continuat cu metoda flotării a câte 10 litri de sediment din fiecare carou, pentru fiecare nivel de decapare de 5 cm grosime. Ca şi în campania precedentă, au fost identificate numeroase fragmente de cărbune de lemn, dar seminţele de cereale sunt foarte rare. Resturile de oase de animale sunt rare dar au apărut şi oase de cal sălbatic relative bine conservate. Pe parcursul campaniei 2017 a fost analizată întreaga colecţie de oase de animale provenite din săpăturile anterioare, începând cu 2001 (Georgeta El Susi).
În campania 2018 vom continua săparea stratului de cultură din jumătatea estică a suprafeţei şi a gropii din colţul sud-estic. Vor fi continuate cercetările interdisciplinare (paleobotanică, sedimentologie, arheozoologie, etc).