Tăşnad | Judeţ: Satu Mare | Punct: Sere | Anul: 2006
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2006
Perioade:
Preistorie; Evul Mediu;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului; Epoca medievală timpurie;
Categorie:
Domestic;
Tipuri de sit:
Aşezare deschisă;
Cod RAN:
| 136651.01 |
Județ:
Satu Mare
Unitate administrativă:
or. Tăşnad
Localitate:
Tăşnad
Punct:
Sere
Localizare:
| 136651.01 |
Lista Ilustrațiilor - 4
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Gindele | Robert | participant | Muzeul Judeţean Satu Mare |
| Kádas | Zoltán | participant | Muzeul Judeţean Satu Mare |
| Marta | Liviu | participant | Muzeul Judeţean Satu Mare |
| Virag | Cristian | participant | Muzeul Judeţean Satu Mare |
Raport:
Situl de la Tăşnad-Sere, unul dintre cele mai bogate şi întinse situri Starčevo-Criş din NV României este afectat de lucrările de extindere a ştrandului Tăşnad. Suprafaţa totală prevăzută în proiect pentru construirea de căsuţe de agrement este de aprox. 1,3 ha. De menţionat că, terenul prevăzut pentru căsuţe este parcelat şi este în proprietate particulară. Au fost realizate cercetări şi în dreapta drumului DJ Tăşnad-Marghita, zonă în care au fost construite căsuţe de agrement
Situl este amplasat pe prima terasă a vechiului pârâu Cehal (actualmente acesta are cursul schimbat, fiind excavat în anii ‘70 un canal prin mijlocul sitului). Vechiul curs al Cehalului (secat) se afla la câteva sute de metri SE de canal.
Istoricul cercetării:
1989 - N. Iercoşan: S I şi sondarea parţială a 2 gropi mari (G1-G2) tăiate de canalul Cehalului, din 6 detectate în mal (Starčevo-Criş)
1995 - N. Iercoşan: 4 secţiuni (S II-V); rezultate importante:L1, o locuinţă de suprafaţă (în S III+casetele A şi B), Groapă menajeră (în S III)
1996 - N. Iercoşan: S VI-VIII + o groapă în malul Cehalului (G 3) şi o vatră cu gardină (V 1)
1998 - N.Iercoşan: S IX-XI: locuinţă de suprafaţă în S X (L.2), 2 gropi menajere (în S IX), o groapă de mari dimensiuni în S XI + G4 în malul Cehalului
1999 - N. Iercoşan: S XII-XIV: 5 gropi + în malul Cehalului, caseta A, în apropiere de G1/1989 cu resturi de schelet uman (mormânt neolitic sau Coţofeni?)
2001 - J. Németi, C. Astaloş: săpături de salvare: pe traseul canalului de evacuare a apei reziduale din ştrand: S(canalizare) I, cu casete deschise în dreptul celor mai importate complexe tăiate de canal: 5 complexe, din care 4 Starčevo-Criş, 1 Coţofeni, în malul canalului Cehal: continuarea săpăturilor în G1 şi G2/1989, grav afectate de viituri: în G 2: mormânt Starčevo-Criş cu scheletul în poziţie chircită, foarte bine păstrat. Săpăturile în acest punct au fost oprite brusc, de o inundaţie puternică a Cehalului, fără a fi săpate în întregime complexele.
2002 - J. Németi, C. Astaloş, C. Virag: săpături de salvare; au fost realizate patru suprafeţe (Su I-IV) şi trei casete, reprezentând 250 m², fiind descoperite nouă complexe, de epocă neolitică şi eneolitică.
2004 - C. Virag: săpătură preventivă; a fost săpată Su. I, cu 8 complexe preistorice, de epocă neolitică, precum şi 5 complexe de epocă romană (sec II-IV).
Obiectivele cercetării:salvarea vestigiilor arheologice din zona afectată.
Au fost realizate şase suprafeţe (Su III 60 x 16 m.; Su IV 25 x 30 m.; Su V 28 x 35 m.; Su VI 30 x 10 m.; Su VII 28 x 14 m.; Su VIII 45 x 10 m.) în care decopertarea stratului vegetal a fost făcută mecanizat, iar stratul de cultură şi complexele săpate manual. Zona este puternic bulversată de intervenţii antropice moderne, în zona respectivă funcţionând, actualmente dezafectate, sere de flori pentru care au fost realizate numeroase şanţuri pentru aducţiunea apei termale la sere. În primăvara anului 2004 zona a fost nivelată mecanizat de către Primăria Municipiului Tăşnad. Prin urmare, decopertarea suprafeţei a fost făcută mecanizat până la nivelul stratului de cultură, unde s-a intervenit manual.
În dreapta drumului DJ Tăşnad-Marghita au fost realizate trei secţiuni au avut l= 1 m şi L= 21 m. Suprafaţa aferentă celui de-al treilea corp de clădire a fost decopertată în întregime mecanizat, iar cercetările arheologice din acest sector au fost efectuate de către Marta Liviu, arheolog la MJ Satu Mare.
Suprafaţa totală prevăzută în proiect pentru construirea de căsuţe de agrement este de aprox. 1,3 ha.
Suprafaţa totală decopertată în acest an a fost de 3832 m2. În zona afectată de proiect s-au efectuat cercetări începând cu anul 2001, ajungându-se astfel la cercetarea prin decopertare integrală sau prin sondare, în funcţie de realităţile arheologice la cercetarea a cca. 1 ha. Restul suprafeţei reprezintă o zonă joasă inundabilă, respectiv vechiul curs al Cehalului unde nu au fost surprinse materiale arheologice in situ..
Stratigrafia:0-0,30 m. Strat vegetal; 0,30-0,80 strat de cultură, de culoare negru-cenuşiu, cu materiale ceramice neolitice
Complexe şi elemente de inventar
C 23 - complex de epocă neolitică de formă ovală (4 x 3,5 m), ad.max de 1,20 m. A fost descoperită o impresionantă cantitate de material ceramic şi osteologic aparţinând culturii Starčevo-Criş IIIB-IVA. Umplutura complexului este brun închis negricios în partea superioară a complexului, respectiv brun-cenuşiu. În inventarul complexului se remarcă doi idoli antropomorfi, un altăraş, greutăţi de diferite dimensiuni.
C 30 - complex de epocă neolitică de formă circulară cu d. de 0,70 m. cu un vas de provizii descoperit în complex. Umplutura complexului este brun închis.
C31 - complex de epocă neolitică de formă ovală, uşor neregulată (5,70 x 3 m), ad.max de 1,20 m, aparţinând culturii Starčevo-Criş IIIB-IVA. Umplutura complexului este negru-cenuşiu în partea superioară respectiv brun închis negricios în partea inferioară. În inventarul complexului se remarcă un fragment de pintanderă şi un fragment de picior uman.
C32 - complex de epocă neolitică de formă ovală, uşor neregulată (5,80 x 3,70 m), ad.max de 0,50 m, aparţinând culturii Starčevo-Criş IIIB-IVA. Umplutura complexului este negru-cenuşiu cu chirpic diseminat.
C33 - platforma de chirpic de formă neregulată (10 x 6 m) tăiată de complexele de epocă romană C 18 şi C19. În inventarul complexului a fost descoperit un fragment de idol antropomorf.
C 18/ 2005 - Groapă rectangulară cu pereţi arşi. Formă aprox. rectangulară, orientat N-S, 0,84 x 0,66 m, ad. 0,14 m. Pereţii arşi, foarte slab conservaţi umplutură brun-cenuşie, cu lentile de lut galben, cu lemn carbonizat şi fragmente de chirpic şi lut ars. Fără material arheologic. Se datează pe baza datării generală a aşezării de epoca romană în sec. II-III p.Chr.
C 19/ 2005 - Groapă rectangulară cu pereţi arşi. Formă aprox. rectangulară, orientat N-S, 1 x 0,92 m, ad. 0,24 m. Pereţii arşi, păstraţi numai pe anumite porţiuni, umplutură brun-cenuşie, cu lentile de lut galben, cu lemn carbonizat şi fragmente de chirpic şi lut ars. Fără material arheologic. Se datează pe baza datării generală a aşezării de epoca romană în sec. II-III p.Chr.
C 34 - complex de epocă neolitică de formă ovală, uşor neregulată (3,30 x 2,10 m), ad.max de 0,80 m, aparţinând culturii Starčevo-Criş IIIB-IVA. Umplutura complexului este negru-cenuşiu cu chirpic diseminat.
C35 - complex de epocă neolitică de formă circulară, cu d. de 2,80, ad.max 0,60 m, aparţinând culturii Starčevo-Criş IIIB-IVA. Umplutura complexului este negru-cenuşiu. A fost descoperit un fragment de idol antropomorf.
C 36 - complex de epocă neolitică de formă ovală (1,80 x 2 m), ad.max 0,30 m, aparţinând culturii Starčevo-Criş IIIB-IVA. Umplutura complexului este negru-cenuşiu.
C 37 - complex de epocă neolitică de formă ovală, uşor neregulată (2,30 x 2,60 m), ad.max de 0,30 m, aparţinând culturii Starčevo-Criş IIIB-IVA. Au fost surprinse trei gropi de stâlp, două în marginea complexului, în exterior, a treia în complex. Au fost descoperite coarne de Bos primigenius şi material ceramic întregibil.
C 39 - Groapă rectangulară cu pereţi arşi. Formă rectangulară, cu colţuri rotunjite, orientat N-S, 0,84 x 0,64 m, ad. 0,13 m. Pereţii arşi, păstraţi sub formă de pigmenţi de lut ars, umplutură brun-cenuşie cu fragmente de chirpic şi lut ars. Fără material arheologic. Se datează pe baza datării generală a aşezării în epoca romană în sec. II-III p.Chr.
C 40 - complex de formă circulară, cu d. de 1,80 m, ad.max 1,50 m, deranjat parţial în partea de V de un şanţ modern de apă termală. Umplutura complexului este brun închis negricios cu lentile de galben.
C 41 - complex de formă circulară, cu d. de 2,20 m, ad.max 0,40 m, deranjat parţial în partea de E de un cămin de beton. Umplutura complexului este negru-cenuşiu cu chirpic diseminat.
C 42 - complex de formă circulară, cu d. de 1,60 m, ad.max 0,40 m, cu o groapă circulară cotlonită descoperită în marginea de NE a complexului. Umplutura complexului este negru-cenuşiu cu chirpic diseminat. În umplutura complexului a fost descoperit un fragment de idol antropomorf cu faţa triunghiulară.
C 43 - complex de epocă neolitică de formă ovală, uşor neregulată (3,70 x 3,50 m), ad.max 0,45 m, aparţinând culturii Starčevo-Criş IIIB-IVA. În zona centrală complexul prezintă o alveolare neregulată. Umplutura complexului este negru-cenuşiu cu chirpic diseminat.
C 44 - complex de epocă neolitică de formă ovală, uşor neregulată (5,20 x 3,50 m), ad.max 1,45 m, aparţinând culturii Starčevo-Criş IIIB-IVA. Complexul este deranjat parţial în partea de E de un cămin de beton. În partea estică a complexului au fost surprinse două gropi de stâlp cu d. de cca. 0,40 m. Umplutura complexului este brun închis.
C 45 - şanţ de epocă modernă de drenare a apei, cu umplutură brun închis, fără materiale arheologice. Umplutura complexului este brun închis cu chirpic diseminat.
C 46 - groapă de epocă modernă de formă circulară cu d. de 0,60 m.
C 47 - groapă de epocă modernă de formă rectangulară provenind de la un gard dezafectat.
C 48 - complex de epocă neolitică de formă neregulată (4,60 x 3,10 m), ad.max 0,30 m, aparţinând culturii Starčevo-Criş IIIB-IVA. În partea nordică a complexul prezintă o alveolare neregulată denumită 48/1, fiind descoperit un mormânt de inhumaţie. Umplutura complexului este brun închis negricios. În umplutura complexului a fost descoperit un fragment de idol.
M 2/2006 (C 48/1) - mormânt de inhumaţie în poziţie chircită, culcat pe partea stângă, orientat NE-SV. Defunctul s-a păstrat fragmentar şi nu are inventar. Groapa mormântului este de formă rectangulară (2,10 x 0,80 m), cu colţurile uşor rotunjite. Mormântul a fost descoperit în partea nordică a complexului C48.
C 49 - complex de epocă neolitică de formă circulară, cu d. de 1,80 m, ad.max 0,20 m, aparţinând culturii Starčevo-Criş IIIB-IVA. Umplutura complexului este negru-cenuşiu cu chirpic diseminat.
C 50 - şanţ de epocă modernă de drenare a apei, cu umplutură brun închis, fără materiale arheologice.
C 51 - complex de epocă neolitică de formă neregulată (2,50 x 2,10 m), ad.max 0,15 m, aparţinând culturii Starčevo-Criş IIIB-IVA. În zona sud-vestică a complexului a fost descoperită o groapă de stâlp. Umplutura complexului este negru-cenuşiu cu chirpic diseminat.
C 52 - Probabil locuinţă adâncită în pământ. Formă aprox. rectangulară, orientată aprox. E-V, cu colţuri rotunjite, 3,74 x 2,20 m, ad. 0,62 m. Pereţii coboară drept, fundul este drept. Pe axul longitudinal, la mijloc o groapă de stâlp (52/1) cu d. de 0,22 m şi ad. de 0,18 m. În colţul sud-vestic o alveolare ovală (52/3), cu d. de 0,60 x 0,64 m, în partea nord-vestică o alveolare rectangulară (52/2), de 1,70 x 0,42 m, orientată în aceleaşi direcţie cu locuinţa. Umplutură negricioasă, cu fragmente de chirpic. Materialul arheologic constă în ceramică cenuşie modelată la roată, ornamentată cu motive ştampilate, ceramică modelată cu mâna, brun cărămizie, ornamentată cu alveole, o ceaşcă cu tortă şi patru picioare şi se datează în sec. II-III p.Chr.
C 53 - complex de epocă neolitică de formă ovală, uşor neregulată (9,40 x 4,30 m), ad.max 1,45 m, aparţinând culturii Starčevo-Criş IIIB-IVA. Complexul este deranjat parţial în partea de N de un cablu electric şi o conductă de apă termală. A fost descoperită o impresionantă cantitate de material ceramic şi osteologic aparţinând culturii Starčevo-Criş IIIB-IVA. În inventarul complexului se remarcă doi idoli antropomorfi, altăraş, greutăţi de diferite dimensiuni. În inventarul complexului se remarcă idoli antropomorfi, altăraş, greutăţi de diferite dimensiuni. Umplutura complexului este negru-cenuşiu.
C 54 - groapă de stâlp de formă circulară cu d. de 0,30 m. Umplutura complexului este brun închis.
C 55 - groapă de stâlp de formă circulară cu d. de 0,50 m. Umplutura complexului este brun închis.
C 56 - complex de epocă neolitică de formă circulară cu pereţii cotloniţi, cu d. de 1,70 m, ad.max 1 m, aparţinând culturii Starčevo-Criş IIIB-IVA. Umplutura complexului este brun-negricios cu chirpic diseminat.
C 57 - complex de epocă neolitică de formă circulară, cu d. de 1,30 m, ad.max 0,60 m, aparţinând culturii Starčevo-Criş IIIB-IVA. Umplutura complexului este brun-cenuşiu cu chirpic diseminat.
C 58 - complex de epocă neolitică de formă ovală (3,20 x 2,40 m) ad.max 0,40 m, aparţinând culturii Starčevo-Criş IIIB-IVA.
C 59- groapă de stâlp de formă circulară cu d. de 0,30 m. Umplutura complexului este brun închis.
C 60 - groapă de stâlp de formă circulară cu d. de 0,40 m. Umplutura complexului este brun închis.
C 61 - complex de epocă neolitică de formă ovală (2 x 2,10 m) cu ad.max 0,60 m, aparţinând culturii Starčevo-Criş IIIB-IVA. Umplutura complexului este negru-cenuşiu cu chirpic diseminat.
C 62 - complex de epocă neolitică de formă ovală (1,8 x 2 m), uşor neregulată cu ad.max 1,40 m, aparţinând culturii Starčevo-Criş IIIB-IVA. Umplutura complexului este negru-cenuşiu cu chirpic diseminat.
C 63 - complex de epocă neolitică de formă ovală (2,3 x 2 m), cu ad.max 0,40 m, aparţinând culturii Starčevo-Criş IIIB-IVA. Umplutura complexului este negru-cenuşiu cu chirpic diseminat.
C 64 - locuinţă de epocă neolitică de formă uşor neregulată (7,5 x 5,5 m), cu ad.max 0,80 m, aparţinând culturii Starčevo-Criş IIIB-IVA. În complex au fost descoperite 10 gropi de stâlp. Umplutura complexului este negru-cenuşiu cu chirpic diseminat. În inventarul complexului se remarcă un fragment de vas antropomorf reprezentând un picior uman, greutăţi de lut.
C 65 - complex de formă conică cu d. la conturare de 1,8 m, cu ad.max 1,55 m, aparţinând culturii Starčevo-Criş IIIB-IVA. Umplutura complexului este negru-cenuşiu cu chirpic diseminat.
C 66 - complex de formă ovală (3,7 x 1,7 m) cu ad.max 0,80 m, aparţinând culturii Starčevo-Criş IIIB-IVA. Umplutura complexului este negru-cenuşiu.
C 67 - complex de epocă neolitică de formă circulară, cu d. de 1,80 m, ad.max 0,70 m, aparţinând culturii Starčevo-Criş IIIB-IVA. Umplutura complexului este negru-cenuşiu cu chirpic diseminat.
C 69 - complex de formă ovală (1 x 0,6 m.) cu ad.max 0,40 m, aparţinând culturii Starčevo-Criş IIIB-IVA. Umplutura complexului este cenuşiu-negricios cu chirpic diseminat.
C 70 - complex de formă ovală (2,5 x 1,7 m) cu ad.max 1,20 m, aparţinând culturii Starčevo-Criş IIIB-IVA.
C 71 - complex de formă ovală (1,8 x 1,1 m) cu ad.max 0,60 m, aparţinând culturii Starčevo-Criş IIIB-IVA. Umplutura complexului este negru-cenuşiu.
C 72 - M3/2006 mormânt de inhumaţie în poziţie chircită, scheletul păstrat fragmentar, este culcat pe partea stângă, orientat N-S, având ca inventar doua piese de obsidian descoperite în zona claviculei drepte şi a antebraţului drept. Groapa mormântului este de formă ovală (1,20 x 0,70 m).
C 73 - complex de formă ovală (1,7 x 2,1 m) cu ad.max de 0,20 m, aparţinând culturii Starčevo-Criş IIIB-IVA. Umplutura complexului negru-cenuşiu cu chirpic diseminat.
C 74 - M4/2006 mormânt de inhumaţie în poziţie chircită, culcat pe partea stângă, orientat NE-SV. Oasele defunctului sunt păstrate fragmentar, oasele picioarelor fiind aşezate oblic în groapa mormântului din cauza dimensiunii mici a gropi. Groapa mormântului este de formă rectangulară, cu colţurile uşor rotunjite (1,20 x 0,35 m.)
În dreapta drumului DJ Tăşnad-Marghita
Sub stratul de pământ arat, apărea un strat de cultură cu puţine urme materiale. Sub acesta, la nivelul sterilului de culoare muştărie-brună (0,60-0,65 m) au fost surprinse contururile complexelor arheologice.
Au fost cercetate un număr de 12 gropi. Cel puţin două dintre ele par să fi fost săpate special în scopul depunerii materialelor ce s-au descoperit în ele (Cx.5 şi Cx.6). Una dintre ele pare a fi o groapă de stâlp (Cx.11), iar Cx.1 nu este sigur că este complex arheologic. Materiale descoperite în celelalte complexe arheologice pare a indica o umplere secundară a acestora, ele reprezentând probabil deşeuri menajere.
Toate complexele arheologice se datează în epoca târzie a bronzului, fiind atribuibile grupului cultural Cehăluţ. Cu siguranţă că groapa Cx.5, reprezintă cel mai interesant obiectiv arheologic al locuirii din epoca târzie a bronzului din aşezarea de la Tăşnad. Gropile cu depuneri de greutăţi de lut, al căror număr sporeşte în zona bazinului Tisei, denotă un fenomen general ce reflectă practici rituale aflate în legătură cu anumite activităţi. În cazul acesta este vorba de practici legate de meşteşugul ţesutului.
Descrierea complexelor arheologice:
Cx.1 - groapă cu gura ovală (1,15 x 1,20 m), de culoare brun închisă. Pereţii sunt arcuiţi, fundul plat. Dat fiind că umplutura sa a avut doar 0,10 m, iar materialele arheologice lipsesc, considerarea sa ca şi complex arheologic este nesigură.
Cx.2 - groapă cu gura de formă ovală (1,15 x 1,40 m), cu umplutura de culoare cenuşie şi cu mult chirpic diseminat în jumătatea vestică şi brun deschis în partea estică. În zona vestică groapa atinge ad.max (-0,30 m).
Cx.3 - groapă cu gură uşor ovală (0,85-0,96 m) de culoare brun deschisă cu mult chirpic diseminat în umplutură. Pereţii sunt fie uşor arcuiţi fie uşor înclinaţi, iar fundul este plat, ad.max de 0,22 m. Materiale: două fragmente de castron cu corpul tronconic, toartă alungită, decorat cu butoni încadraţi de şiruri de împunsături şi caneluri arcuite.
Cx.4 - groapă cu gura circulară (d. 1,15 m) de culoare cenuşie cu nuanţe brune. Pereţii sunt uşor înclinaţi (cu excepţia peretelui vestic puternic înclinat) iar fundul este plat ad.max 0,18 m.
Cx.5 - groapă cu gura aproape circulară (1,30 x 1,35 m) de culoare cenuşie cu nuanţe brune, cu pigmenţi de chirpic. Deşi iniţial la conturare nu s-a observat, marginea sa vestică este tăiată de o mică groapă (Cx.5/1). În partea de sus pereţii gropii sunt cilindrici, ca apoi să se lărgească spre fundul plat, ajungând la un d. de 1,50 m. În jumătatea estică a gropii apare o mare cantitate de cenuşă, fragmente de lemn carbonizat, arsură de lut roşie, câteva fragmente ceramice dar şi fragmente de lut galben, nearse. Printre acestea, în treimea estică a gropii au fost descoperite şi un mare număr de greutăţi de lut, întregi sau fragmentate, atât tronconice cât şi piramidale. Ele au fost aşezate până în marginea peretelui, unde au fost descoperite şi fragmente mari de lemn carbonizat. Punerea fragmentată în groapă a unor exemplare de greutăţi de lut, arderea lor superficială şi neuniformă face greu de stabilit numărul iniţial al fragmentelor, oricum numărul lor pare a fi între 12 şi 17.
Cx.5/2 - Groapă săpată parţial, ce taie în partea de V groapa Cx.5. Cu mult chirpic, fără alte materiale.
Cx.6 - groapă cu gura ovală (1,95 x 2,28 m) la ad. de 0,20 - 0,30 m gura gropii se strâmtează, ajungând până la un d. de 1,50 m, ca apoi începând cu 0,20 - 0,30 m deasupra fundului să se lărgească cu 0,10 - 0,20 m. Umplutura gropii este de culoare brun închisă, până la o ad. de 0,50 m, după care până la fund, există un strat gros de cca. 0,20 m format din cenuşă, fragmente mici de lemn carbonizat şi fragmente friabile de lut arse la roşu. În acesta erau depuse şi numeroase fragmente dintr-o amforă şi un fragment dintr-o tavă. Unele dintre fragmentele de amforă erau arse secundar.
Cx.7 - groapă cu gura ovală (1,60 x 1,30 m), cu umplutura de culoare brun închisă, în care, spre fund, era o mare cantitate de chirpic şi arsură. În jumătatea sudică pereţii gropii sunt oblici, îngustându-se spre fund, în timp ce în jumătatea sudică aceştia sunt tronconici. Fundul este denivelat, ad.max fiind de 0,45 m.
Materiale: fragmente ceramice decorate cu caneluri late şi cu butoni.
Cx.8 - groapă cu gura ovală 2 x 1,60 m, cu umplutura de culoare brun deschisă, în partea de V a gropii, şi brun închisă cu fragmente mici de chirpic în partea de V. Fundul gropii apare la 0,10 - 0,15 m, prezentând pe o suprafaţă circulară cu d. de 1,00 m o alveolare de până la 0,30 m.
Nu a conţinut materiale arheologice.
Cx.9 - groapă cu d. circular (1,20 m), cu umplutură de culoare brun deschisă, cu fundul uşor alveolat, ad.max 0,24 m. Fără materiale arheologice.
Cx.10 - groapă de formă ovoidală cu margini neregulate (în plan), cu umplutura cenuşie cu nuanţe brune, cu pereţii uşor înclinaţi şi fundul uşor alveolat, ad.max 0,30 m. În umplutura gropii existau numeroase fragmente de chirpic, unele prezentând urme de nuiele. Au fost descoperite şi mai multe fragmente ceramice dintr-o amforă cu buza evazată, dar şi un fragment roşu pe faţa interioară şi negru pe faţa exterioară.
Cx. 11 - groapă (probabil de stâlp) de formă uşor ovală (0,50 x 0,42 m), cu pereţii şi fundul arcuit. În umplutură era mult chirpic, fără alte materiale.
Cx.12 - groapă de formă (1,40 x 1,10 m), cu umplutura de culoare brun cenuşie, pereţii drepţi în partea estică şi curbaţi în partea vestică, fundul drept, ad.max 0,50 m. În umplutura gropii a fost descoperită o mare cantitate de pereţi arşi, unii păstrând amprenta nuielelor care susţineau lutul din pereţi.
Aşezarea neolitică de la Tăşnad este bine cunoscută prin importantele descoperiri de tip Starcevo Criş, aşezarea neolitică fiind, probabil, cea mai importantă aşezare neolitică din nord-vestul României la acest nivel cronologic. Sunt prezente şi descoperiri din epoca eneolitică, epocii bronzului şi epoca migraţiilor (sec. II-IV p.Chr). [Cristian Virag, Liviu Marta]