Tăşnad | Judeţ: Satu Mare | Punct: Sere | Anul: 2005
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2005
Perioade:
Preistorie; Antichitate; Evul Mediu;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului; Epoca romană timpurie; Epoca migraţiilor; Epoca medievală timpurie;
Categorie:
Domestic;
Tipuri de sit:
Aşezare deschisă;
Cod RAN:
| 136651.01 |
Județ:
Satu Mare
Unitate administrativă:
or. Tăşnad
Localitate:
Tăşnad
Punct:
Sere
Localizare:
| 136651.01 |
Lista Ilustrațiilor - 26
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Virag | Cristian | responsabil | Muzeul Judeţean Satu Mare |
| Astaloş | Ciprian | participant | Muzeul Judeţean Satu Mare |
| Gindele | Robert | participant | Muzeul Judeţean Satu Mare |
| Hágó | Attila Nándor | participant | Muzeul Judeţean Satu Mare |
| Kádas | Zoltán | participant | Muzeul Judeţean Satu Mare |
| Daroczi | Tibor | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Dobos | Zenobia | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Kiss | Loránd | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Nagy | Timea | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Pinkováy | Bernádette | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Sava | Victor | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
Raport:
Situl Tăşnad – Sere este unul dintre cele mai bogate şi întinse situri Starcevo-Criş din N-V României, actualmente fiind afectat de lucrările de extindere a ştrandului Tăşnad. Suprafaţa totală prevăzută în proiectul pentru construirea de case de vacanţă este de aproximativ 1,3 ha. De asemenea, a fost solicitată eliberarea de sarcină arheologică a unui teren pe care se va construi un bazin termal (750 m²).
Situl este amplasat pe prima terasă a vechiului pârâu Cehal (actualmente acesta are cursul schimbat, fiind excavat în anii ’70 un canal prin mijlocul sitului). Vechiul curs al Cehalului (secat) se afla la câteva sute de metri sud-est de canal.
Raportul prezintă rezultatele cercetărilor din primăvara şi toamna anului 2005, cuprinzând descrierea suprafeţelor realizate (Su. II şi III) precum şi a altor unităţi de săpătură (Casetele A, C, D, F, M, N, K, L şi Su. H). Au fost realizate două suprafeţe (Su II: 750 m² şi Su III: 500 m², Su III fiind încă neterminată) în care decopertarea stratului vegetal a fost făcută mecanizat, iar stratul de cultură şi complexele săpate manual. Casetele A, C, D, F, M, N, K, L, totalizând 95 m² au fost săpate manual, fiind plasate în funcţie de poziţiile ocupate de construcţiile moderne ce incepuseră a fi ridicate pe respectivele suprafeţe sau pe locul viitoarelor construcţii. Întreaga suprafaţă săpată în campania 2005 este de 1345 m².
Stratigrafia generală variază în cadrul sitului, după cum se poate vedea mai jos, la descrierea unităţilor de săpătură.
Unităţi de săpătură şi complexe
Su. II (30 x 25 m, 750 m²) este suprafaţa proiectată pentru construirea unui bazin cu apă termală. Au fost descoperite două complexe arheologice, ambele de epocă neolitică (Starcevo-Criş).
C1 (9,60 x 10,4 m), de formă ovală, reprezintă o alveolare cu depuneri consistente de material ceramic, greutăţi, chirpic diseminat.
C2 (5,10 x 7 m) este o locuinţă semiadâncită de formă ovală, cu 7 gropi de stâlpi şi un cuptor săpat în peretele locuinţei. În locuinţă a fost descoperit un numeros material ceramic, greutăţi, oase carbonizate, cenuşă, chirpic diseminat.
Su. III (500 m²) este neterminată, până la încheierea campaniei 2005 fiind excavate stratul vegetal pe întreaga suprafaţă, stratul de cultură neolitic pe jumătate din suprafaţă şi complexele 18 – 23, din care complet C. 18 -19 şi parţial C. 20 -23. C 20 – 22 sunt neolitice (Starcevo–Criş), C. 23 aparţine culturii Coţofeni, iar C. 18 – 19 aparţin epocii romane în Barbaricum.
Caseta N (3 x 2 m) – a fost săpată pe locul viitoarei fose septice a unei case. A fost detectat stratul de cultură Starcevo-Criş (-0,60-0,80 m), fără complexe.
Caseta A (3,10 x 2,30 m) – a fost săpată în interiorul viitoarei camere din colţul nordic al casei. A fost detectat stratul de cultură Starcevo- Cris şi un colţ al unui complex (C2) puţin adîncit (-1,00 m).
Caseta C (2,90 x 2,20 m) a fost săpată în interiorul viitoarei camere din colţul vestic al casei. A fost detectat stratul de cultură Starcevo-Criş şi o parte dintr-un complex (C4) de dimensiuni mari care foarte probabil a funcţionat ca locuinţă. Adâncimea maximă în complex este de 1,60 m. Materialul descoperit este bogat: ceramică, fusaiole, statuete antropomorfe, oase de animale. Din păcate, datorită faptului că fundaţia pereţilor casei era deja turnată la începerea săpăturilor, nu s-a putut săpa în întregime complexul.
Caseta M (4,40 x 3 m) – a fost săpată pe locul viitoarei fose septice. A fost detectat stratul de cultură Starcevo-Criş (-0,60 - 0,80 m) şi complexul C3 , care poate fi o parte dintr-o locuinţă, fiind conservată o aglomerare de chirpic ars şi un numar mare de fragmente ceramice, piese litice, oase de animale.
Caseta D (3,10 x 2,30 m) – a fost săpată în interiorul viitoarei camere din colţul estic al viitoarei case. A fost detectat stratul de cultură Starcevo-Criş şi o parte a unui complex (C1) puţin adîncit (-1,05 m).
Caseta F (3 x 2,30 m) - a fost săpată în interiorul viitoarei camere din colţul sudic al locuinţei. A fost detectat stratul de cultură Starcevo-Criş şi o parte dintr-un complex (C5) care a fost probabil o fântână. Adâncimea maximă în complex este de –3,05 m de la suprafaţa actuală. C. 6 şi 7, identificate tot în caseta F, sunt mai degrabă mici alveolări ale stratului de cultură decât complexe propriu-zise.
Caseta K (6 x 4 m) – stratigrafia: 0-0,25 – Strat vegetal, cenuşiu deschis -0,25-0,40 m – strat de cultură, cenuşiu închis.
C. 8: groapă sau probabil doar o alveolare, surprinsă parţial , cu umplutura brun-gălbuie, iniţial cu diamentrul maxim (la profilul nordic) de 2,40 m, ulterior redus la 1,10 m (la –0,10 m) şi adâncimea max. de 0,30 m de la nivelul detectării complexului. Materialul descoperit deşi puţin, poate fi atribuit neoliticului timpuriu.
C. 9: şanţ modern surprins pe toată lungimea casetei (6 m), cu lăţimea maximă de 1 m. şi adâncimea de 0,60 m de la suprafaţa solului. Umplutura şanţului constă în lut galben amestecat cu pământ cenuşiu închis, în petice.
C. 10: şanţ neolitic (?) detectat pe toată lungimea casetei (6 m), cu lăţimea maximă de 0,60 m şi adâncimea maximă de la nivelul conturării de 0,20 m. Umplutura e de culoare cenuşiu închis şi nu poate fi diferenţiată de cea a stratului de cultură. Materialul este foarte puţin: câteva fragmente mărunte de chirpic şi o piesă din obsidian.
Caseta L (6 x 4 m.) –stratul vegetal variază între 0,20 şi 0,30 m grosime, iar stratul de cultură are 0,30 m grosime.
C.11: şanţ neolitic, detectat pe o lungime de cca. 4 m., în colţul de SV al casetei, este uşor curb mai ales spre profilul de S al casetei, are lăţimea maximă de 1,70 m şi adâncimea maximă de 0,90 m de la nivelul detectării complexului. Pe fundul şanţului au aparut 3 pete în solul nisipos care ar putea fi urmele unor gropi de pari sau ar putea fi naturale (săparea lor nu a fost foarte concludentă). Umplutura şanţului este variabilă, de la brun la cenuşiu, cu prezenţa fragmentelor mărunte de chirpic. Materialul ceramic descoperit în complex aparţine cu siguranţă neoliticului, probabil culturii Starcevo-Criş.
Suprafaţa Ha fost săpată cu un excavator anterior intervenţiei arheologilor. În condiţiile date, au fost curăţate şi desenate profilele, fiind identificate 6 complexe (C. 12–17), foarte probabil toate de epocă neolitică. Complexele respective vor fi săpate în campania 2006.
Situl de la Tăşnad – Sere, după cum demonstrează materialele din cele 8 campanii de săpătură de până acum, a fost locuit în trei perioade diferite: neoliticul timpuriu, cultura Starcevo – Criş, fazele IIIB – IVA, epoca timpurie a bronzului, cultura Coţofeni, epoca migraţiilor sau romană timpurie în Barbaricum, sec. II–IV p.Chr., cultura Przseworsk.
Pentru campania 2006, obiectivul săpăturilor arheologice este de a elibera complet terenul destinat construirii de case de vacanţă (cca. 1 ha).