Instituții și
Persoane implicate:
Nume |
Prenume |
Rol |
Instituție |
Astaloş |
Ciprian |
responsabil |
Muzeul Judeţean Satu Mare |
Raport:
Este unul dintre cele mai bogate şi întinse situri Starcevo-Criş din NV României. Situl e grav afectat de apele Cehalului pe de o parte, pe de alta de lucrările de extindere a ştrandului Tăşnad. Suprafaţa totală prevăzută în proiect pentru construirea de căsuţe de agrement este de aproximativ 9000 m2, anul acesta avându-se în proiect amenajarea drumului de acces între căsuţe, respectiv aducţiunea reţelei de apă şi curent în zona respectivă. De menţionat că terenul prevăzut pentru căsuţe este parcelat şi este în proprietate particulară.
Zona este bine cunoscută din săpăturile anterioare, cunoscându-se potenţialul arheologic al zonei. Materialele descoperite în cele 6 campanii de săpătură sunt variate şi sugestive pentru acest orizont cultural. S-a realizat o periegheză în zonă, urmărindu-se zonele de concentrare a materialului arheologic aflat la suprafaţă în speranţa surprinderii zonei de delimitare a aşezării.
Observaţiile nu au fost relevante, în contextul în care, zona este puternic bulversată de lucrări edilitate moderne, zona fiind nivelată cu excavatorul în prealabil, ulterior parcelată.
Raportul prezintă rezultatele cercetării din toamna anului 2004, cuprinzând descrierea suprafeţei realizate (Su I) precum şi a altor unităţi de săpătură (Caseta A şi B), cu prezentarea stratigrafiei, complexelor, materialelor arheologice, precum şi documentaţie (desen, foto).
Situl este localizat pe prima terasă a vechiului pârâu Cehal (actualmente are cursul schimbat, acesta fiind canalizat), canal datând din anii ’70 şi excavat prin mijlocul sitului. Vechiul curs al Cehalului (secat) se afla la câteva sute de m SE de canal.
Istoricul cercetării:
1989 - N. Iercoşan: S I şi sondarea parţială a două gropi mari (G1-G2) tăiate de canalul Cehalului, din 6 detectate în mal (Starcevo-Criş)
1995 - N. Iercoşan: 4 secţiuni (S II-V); rezultate importante: L1, o locuinţă de suprafaţă (în S III+casetele A şi B), Groapă menajeră (în S III)
1996 - N. Iercoşan: S VI-VIII + o groapă în malul Cehaalului (G 3) şi o vatră cu gardină (V 1)
1998 - N.Iercoşan: S IX-XI: locuinţă de suprafaţă în S X (L.2), două gropi menajere (în S IX), o groapă de mari dimensiuni în S XI + G4 în malul Cehalului
1999 - N. Iercoşan: S XII-XIV: 5 gropi + în malul Cehalului, caseta A, în apropiere de G1/1989 cu resturi de schelet uman (mormânt neolitic sau Coţofeni?)
2001 - J. Németi, C. Astaloş: săpături de salvare:
- pe traseul canalului de evacuare a apei reziduale din ştrand: S(canalizare) I, cu casete deschise în dreptul celor mai importate complexe tăiate de canal: 5 complexe, din care 4 Starcevo-Criş, unul Coţofeni
- în malul canalului Cehal: continuarea săpăturilor în G1 şi G2/1989, grav afectate de viituri: în G 2: mormânt Starcevo-Criş cu scheletul în poziţie chircită, foarte bine păstrat. Săpăturile în acest punct au fost oprite brusc, fără a fi săpate în întregime complexele, de o inundaţie puternică a Cehalului.
J. Németi, C. Astaloş, C. Virag: săpături de salvare: au fost realizate patru suprafeţe (Su I-IV) şi trei casete, reprezentând 250 m2, fiind descoperite nouă complexe, de epocă neolitică şi eneolitică.
A fost realizată o suprafaţă (Su I/2004) de 10 x 100 m şi două casete, respectiv Caseta A (10 x 4 m) deschisă pe Su I, Caseta B (4 x 4 m) la 30 m paralel cu Caseta A. Zona este puternic bulversată de intervenţii antropice moderne, în zona respectivă funcţionând, actualmente dezafectate, sere de flori pentru care au fost realizate numeroase şanţuri pentru aducţiunea apei termale la sere. În primăvara acestui an zona a fost nivelată mecanizat de către Primăria Municipiului Tăşnad. Prin urmare, decopertarea suprafeţei a fost făcută mecanizat până la nivelul stratului de cultură, unde s-a intervenit manual.
A fost decopertată integral zona prevăzută pentru amenajarea drumului (1040 m2) şi a fost realizată caseta B în zona în care a fost introdus cablul electric (16 m2), săpătura arheologică însumând în total o suprafaţă de 1056 m2.
Stratigrafia generală a sectorului:
- 0 -0,3 m strat vegetal
-0,3 -0,8 m strat de cultură, de culoare negru-cenuşiu, cu materiale ceramice neolitice
Au fost descoperite 8 complexe preistorice, de epocă neolitică (C1, 2, 3, 5, 7, 8, 11, 12), precum şi 5 complexe de epocă romană (sec II-III)-C 4, 6, 9, 10, 13. A fost descoperită o impresionantă cantitate de material ceramic neolitic, Starèevo-Criş IIIB-IVA, precum şi peste 60 de greutăţi de plasă de pescuit. Materialul de epocă romană este relativ puţin dar relevant, în condiţiile în care în această zonă nu au mai fost descoperite astfel de materiale în context arheologic.
C1–complex de epocă neolitică de formă circulară, cu diametrul de 1,7 m, adâncimea de -0,7 m, cultura Starèevo-Criş.
C2–complex de epocă neolitică, de formă ovală, de cca. 4 x 4 m, cu un bogat material ceramic, cultura Starèevo-Criş.
C3–complex de epocă neolitică, de formă circulară, de cca. 5,5 x 5,5 m, deranjat de un cămin de beton, cu un bogat material ceramic, cultura Starèevo-Criş.
C4–complex de epocă romană, de formă rectangulară, 1,3 x 1 m, cu puţin material ceramic şi cu bârne carbonizate
C5–complex de epocă neolitică, de formă neregulată, de cca. 4,7 x 4,5 m, cu un bogat material ceramic, cultura Starèevo-Criş. În poziţie secundară a fost descoperit un topor de cupru, fragmentar (fragmentar).
C6–complex de epocă romană, de formă rectangulară, 2 x 3,7 m, cu puţin material ceramic.
C7–complex de epocă neolitică, de formă circulară, cu diametrul de 1,5 m, adâncimea de -1,7 m, cu un bogat material ceramic, cultura Starèevo-Criş.
C8–complex de epocă neolitică, de formă ovală, de cca. 4 x 9,5 m, deranjat de un cămin de beton, cu un bogat material ceramic, cultura Starèevo-Criş.
C9–complex de epocă romană, de formă rectangulară, 1 x 1,3 m, cu puţin material ceramic şi cu bârne carbonizate.
C10–complex de epocă romană, de formă rectangulară, 1 x 1,4 m, cu puţin material ceramic şi cu bârne carbonizate.
C11–platformă de chirpic, 8 x 6,5 m, cu un bogat material arheologic de epocă neolitică, fiind descoperite un impresionant număr de greutăţi de plasa de pescuit, o piesă circulară, probabil un pandantiv, din calcar.
C12–complex de epocă romană, de formă rectangulară, 1 x 1,4 m, cu puţin material ceramic şi cu bârne carbonizate.
C13– complex de epocă neolitică, de formă circulară, 3,4 x 3 m, cu un bogat material ceramic, cultura Starèevo-Criş.
Aşezarea neolitică de la Tăşnad este bine cunoscută prin importantele descoperiri de tip Starèevo-Criş, aşezarea neolitică fiind, probabil, cea mai importantă aşezare neolitică din nord-vestul României la acest nivel cronologic.
Rezumat:
Este unul dintre cele mai bogate şi întinse situri Starcevo-Criş din NV României. Situl e grav afectat de apele Cehalului pe de o parte, pe de alta de lucrările de extindere a ştrandului Tăşnad. Materialele descoperite în cele 6 campanii de săpătură sunt variate şi sugestive pentru acest orizont cultural. S-a realizat o periegheză în zonă, urmărindu-se zonele de concentrare a materialului arheologic aflat la suprafaţă în speranţa surprinderii zonei de delimitare a aşezării. Observaţiile nu au fost relevante, în contextul în care, zona este puternic bulversată de lucrări edilitate moderne, zona fiind nivelată cu excavatorul în prealabil, ulterior parcelată.
Raportul prezintă rezultatele cercetării din toamna anului 2004. Situl este localizat pe prima terasă a vechiului pârâu Cehal (actualmente are cursul schimbat, acesta fiind canalizat), canal datând din anii ’70 şi excavat prin mijlocul sitului. Vechiul curs al Cehalului (secat) se afla la câteva sute de metri SE de canal.
Au fost descoperite 8 complexe preistorice, de epocă neolitică, precum şi 5 complexe de epocă romană (sec II-III). A fost descoperită o impresionantă cantitate de material ceramic neolitic, Starèevo-Criş IIIB-IVA, precum şi peste 60 de greutăţi de plasă de pescuit. Materialul de epocă romană este relativ puţin dar relevant, în condiţiile în care în această zonă nu au mai fost descoperite astfel de materiale în context arheologic.