Tăşnad | Judeţ: Satu Mare | Punct: Sere | Anul: 1995
CC BY-SA 4.0 
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Iercoşan | Neţa | responsabil | Muzeul Judeţean Satu Mare |
Au fost reluate cercetările în aşezarea neolitică din punctul "Sere", care se găseşte într-o zonă joasă, din partea sud-vestică a perimetrului oraşului Tăşnad. Principalele rezultate ale cercetării din campania 1995, au constat în stabilirea cu precizie a limitei estice şi parţial sudice a aşezării, precum şi a stratigrafiei verticale.
Au fost săpate exhaustiv o locuinţă de suprafaţă (L.1), de formă ovală, orientată NNE-SSV, cu dimensiunile de 5,5 x 3,5 m, surprinsă în carourile 7-9 (m 13,5-17) din extremitatea estică a S.III şi în casetele A şi B şi o groapă menajeră (G.1) cu diametrul de 2,5 m la gură şi 1 m la fund, având o adâncime de 1,25 m (75 cm în solul viu), găsită tot în S.III.
Stratigrafia verticală a pus în evidenţă existenţa unui singur nivel de locuire neolitic, cu o grosime variind între 10 şi 40 cm, care se găseşte imediat sub stratul vegetal (40-45 cm grosime) în toate secţiunile, cu excepţia S.II din zona estică, unde stratul de cultură se îngustează mult şi este suprapus de o depunere masivă de sol negru-albăstrui, de 60-90 cm grosime, format în urma unui accentuat proces de înmlăştinire a zonei, datorită meandrării puternice şi a schimbării repetate a cursului pârâului Cehal.
Materialul arheologic descoperit constă din ceramică, obiecte din lut, unelte din piatră şlefuită, microlite şi deşeuri de prelucrare din obsidian şi mai rar, din silex şi puţine oase de animale.
Ceramica, găsită într-o cantitate apreciabilă, se păstrează fragmentar. Ceramica de uz comun, este lucrată grosolan, are culoare cărămizie, gălbui-roşiatică, brună şi cenuşie şi are degresant pleavă şi nisip, iar cea semifină este gălbui-roşiatică, maronie şi mai rar neagră şi are ca degresant nisip şi uneori paiete de mică. Majoritatea fragmentelor prezintă, în spărtură, un miez brun sau cenuşiu, datorită arderii slabe. Dintre tipurile ceramice mai frecvent se remarcă oalele, cupele cu picior înalt sau scund, castroanele, vasele globulare, vase cu patru picioruşe şi vasele miniaturale care apar mai rar.
Ornamentele se găsesc pe aproximativ 25% din totalul ceramicii şi constau în ciupituri şi impresiuni cu unghia, dispuse fie în spic, fie dezorganizat pe suprafaţa vaselor, linii incizate subţiri sau late, barbotină stropită sau în vârci, alveole şi crestături, iar ornamentele plastice sunt reprezentate de butoni simpli sau dubli, brâuri alveolate şi proeminenţe. Nu a fost găsit nici un fragment pictat. Plastica este reprezentată printr-o figurină din lut cu steatopigie (16,5 cm înălţime), alte două fragmentare de acelaşi tip şi un altăraş de cult, cu patru picioare dispuse în arcadă. Alte obiecte din lut constau din greutăţi conice sau piramidale, rotiţe, bile şi un disc (6 cm diametru) cu patru perforaţii.
Pe baza materialului arheologic descoperit şi a observaţiilor stratigrafice, aşezarea de la Tăşnad "Sere", datează din neoliticul timpuriu şi aparţine culturii Star\cevo-Criş (probabil faza III B), cercetările viitoare urmând să stabilească o cronologie mai sigură şi mai nuanţată.