Tăşnad | Judeţ: Satu Mare | Punct: La Sere | Anul: 2015
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2015
Perioade:
Preistorie; Evul Mediu;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului; Epoca migraţiilor;
Categorie:
Neatribuit;
Tipuri de sit:
Aşezare civilă;
Cod RAN:
| 136651.01 |
Județ:
Satu Mare
Unitate administrativă:
or. Tăşnad
Localitate:
Tăşnad
Punct:
La Sere
Localizare:
| 136651.01 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Marta | Liviu | responsabil | Muzeul Judeţean Satu Mare |
| Gindele | Robert | participant | Muzeul Judeţean Satu Mare |
| Virag | Cristian | participant | Muzeul Judeţean Satu Mare |
| Kapcsos | Norbert | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Kovács | Zsolt Molnár | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
Raport:
Săpăturile preventive desfăşurate în acest sit au avut ca scop salvarea complexelor arheologice afectate de construcţia şoselei de centură a oraşului Tăşnad. Lucările de construcţie au afectat zona unui sit arheologic (Tăşnad - Sere) situat pe tersa pârăului Cehal. În urma decapării mecanice au fost identificate 108 complexe arheologice. Au fost cercetate câte o groapă menajeră cu materiale din epoca neolitică (Pişcolt II) şi enelitică (Tiszapolgár). Din etapa târzie a epocii bronzului datează 34 complexe arheologice, reprezenate de gropi menajere şi gropi de stâlpi. Materialul arheologic descoperit în complexele din epoca bronzului este unitar şi poate fi atribuit grupului cultural Hajdúbagos-Cehăluţ. Majoritatea complexelor arheologice constă din gropi de par, cu diametrul de 0,15 - 0,40 m. Gropile de pari în majoritatea cazurilor au apărut aranjate în şiruri, astfel alcătuind structuri care par să aparţină onor construcţii de suprafaţă de formă patrulaterală, de mare dimensiuni (7,5 x 3,5 m). Construcţiile de suprafaţă sunt asociate de gropi menajere, la care în unele cazuri se observă mai multe faze de umplere. Este posibil că acestea inţial erau folosite ca gropi de provizii după care în urma unei posibile schimbări de funcţionalitate erau refolosite ca şi gropi menajere.
Din secolele III-IV d.Hr. datează 28 de complexe: 8 gropi rectangulare cu pereţi arşi, o locuinţă adâncită în pământ, 19 de gropi de provizii şi menajere, respectiv gropi de par. Datorită numărului mare a gropilor de par şi absenţei materialului arheologic la o mare parte dintre complexe datarea este incertă, materialele arheologice descoperite fiind în curs de prelucrare.
Gropile rectangulare cu pereţi arşi au dimensiuni de 1,5 x 1,2 m şi 0,50 m adâncime, sunt orientaţi aproximativ N-S şi formează un grup de complexe aparte în aşezare. Lutul ars din pereţii gropilor avea o grosime medie de 0,03 m, iar spre fundul gropii aceasta se subţiază. Umplutura gropiilor era de culoare brună-închisă cenuşie, cu mulţi pigmenţi de chirpici. Pe fundul gropiilor s-a găsit o cantitate mare de urme de arsură, bucăţi de cărbune compacte şi sporadice, respectiv cenuşă. Gropile rectangulare cu pereţi arşi se leagă fără îndoială de aşezările culturii Przeworsk, apare masiv începând din faza cronologică B2 şi se continuă cu formă, orientare şi umplutură neschimbată pe tot parcursul existenţei acestei culturi, indiferent de schimbarea aspectelor teritoriale al culturii materiale sau al obieciurilor funerare. În interpretarea funcţionalităţii gropilor rectangulare cu pereţi arşi a predominat cea industrială sau legată de activităţi casnice. Având în vedere gruparea lor pe un anumit amplasament din cadrul aşezării, în general aproape de apă şi prezenţa focului poate indica întradevăr o funcţionalitate industrială, asemănător cuptoarelor de ars ceramică, a cuptoarelor de ars calcar sau a celor de redus minereu. Forma, dimensiunile, umplutura asemănătoare şi mai ales orientarea nord-sud a gropilor rectangulare cu pereţi arşi indică după părerea noastră o utilizare foarte clară, într-un anumit scop al acestora. Aici ar trebui să avem în vedere o utilizare cultică, în arealul principal de răspândire toate gropile fiind orientate aproximativ pe axa nord-sud, indiferent de orientarea vântului sau alte aspecte.
Bibliografie: