Târguşor | Judeţ: Constanţa | Punct: Peştera La Adam | Anul: 2009


Descriere:

Anul cercetarii:
2009
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Paleolitic; Mezolitic;
Categorie:
Domestic;
Tipuri de sit:
Locuire în peşteră;
Cod RAN:
| 62994.04 |
Județ:
Constanţa
Unitate administrativă:
Târguşor
Localitate:
Târguşor
Punct:
Peştera La Adam
Sector:
Micromamifere. Studiu preliminar
Localizare:

Instituții și
Persoane implicate:
Nume Prenume Rol Instituție
Petculescu Alexandru responsabil Institutul de Speologie "Emil Racoviţă" Bucureşti
Raport:
Campania de săpături din peştera La Adam 2009 a furnizat, în urma determinărilor efectuate pe circa 50% din materialul excavat şi triat, un număr de 104 indivizi de mamifere mici aparţinând la 7 specii după cum urmează: Lagurus lagurus, Eolagurus luteus, Microtus gregalis, Microtus arvalis, Arvicola terrestris, Clethrionomys glareolus, Spalax leucodon. În urma analizelor materialului paleontologic s-a decis analiza frecvenţelor asociaţiilor faunistice, prin comasarea provizorie a stratelor dupa cum urmează: C+C1+C2 => C şi E + EF => E, Biotopul caracteristic celor şapte specii de mamifere mici prezente în săpătură, este următorul: - Lagurus lagurus - stepă cu Artemisia, temperatura medie anuală 5,8 C0, precipitaţii medii anuale 370 mm - Eolagurus luteus - stepă şi semideşert, T. medie anuală 6,4 C0, pp 180 mm - Microtus gregalis - tundra cu arbuşti, T. medie anuală -4,5 C0, pp 330 mm - Microtus arvalis - spaţii deschise continentale, pe loess, T. medie anuală 11 C0, pp 450 mm - Arvicola terrestris - apropierea apei (maluri) - Clethrionomys glareolus - zone cu arbuşti şi pădure (climat moderat cu peste 450 mm precipitaţii medii anule) - Spalax leucodon - spaţii deschise continentale, pe loess În urma analizei pe orizonturi a asociaţiilor de mamifere, în funcţie de caracteristicile biotopului preferat, se pot face următoarele consideraţii: Stratul C Se constată dominanţa clară a speciilor caracteristice stepelor aride (Eolagurus luteus, Lagurus lagurus şi Microtus arvalis, peste 85%) cu temperaturi medii anuale şi valori ale precipitaţiilor mult sub cele actuale din Dobrogea centrală. Prezenţa şobolanului de apă (Arvicola terrestris) indică existenţa unor surse de apă în apropiere în ciuda aridizării excesive a climatului. Se poate observa din analiza tabelului extins (1) că evoluţia climatului în ansamblul orizonturilor C, C1 şi C2 este de la unul relativ cald şi umed la unul mai rece şi mai uscat (frecvenţa lui Microtus arvalis scade în timp ce frecvenţa lui M. gregalis creşte). Stratul D Se observă dominanţa evidentă a două specii (Lagurus lagurus şi Microtus arvalis, 85%) şi o prezenţă semnificativă, dar în scădere faţă de orizontul C, a speciei Eolagurus luteus (14%). Apreciem condiţiile de mediu ca fiind destul de apropiate de mediul continental cu accente de ariditate caracteristice stepelor de la E de Marea Neagră. Stratul E Deşi poziţia lui Lagurus lagurus se menţine dominantă (65%), apariţia semnificativă a lui Microtus gregalis (17%) indică o notă de răcire accentuată a climatului faţă de perioada anterioară, pe un fond relativ arid (330-370 mm medie precipitaţii anuale faţă de circa 400-450 mm media anuală în prezent). Acest strat reprezintă, din punct de vedere termic, episodul climatic cel mai aspru din toată secvenţa analizată. Nu trebuie însă neglijată apariţia excepţională (doar 2,2%), a unei specii caracteristice habitatelor de pădure ori arbustive (Clethrionomys glareolus) fapt ce poate indica existenţa pe acelaşi fond rece, pentru secvenţe scurte de timp, a unor perioade de încălzire moderată. Stratul F Reprezintă episodul cel mai cald şi mai umed din întreaga secvenţă analizată. Dominanta lui Lagurus lagurus se menţine (62%) deşi este într-o uşoară scădere faţă de stratul superior E. Se remarcă relativa abundenţă (25%) a lui Microtus arvalis şi a lui Spalax leucodon (prezent şi în fauna actuală din Dobrogea) fapt ce indică apropierea de climatul actual. Intervalul analizat se încadrează unui episod climatic cu valori de temperatură şi precipitaţii în ansamblu sub cele de astăzi din Dobrogea. Fondul general este cel al unui climat de stepă rece şi foarte aridă pentru stratele C şi D. Urmează stratul E în care valorile precipitaţiilor cresc iar media temperaturii scade semnificativ. Sfârşitul intervalului (stratul F) este marcat de o apropiere a climatului de cote comparabile cu cele ale climatului actual din Dobrogea, acest interval fiind, de altfel, cel mai "blând" prin comparaţie cu celelalte orizonturi analizate. Din punct de vedere cronologic, fauna indică începutul stadiului izotopic 2 (20-24 k ani BP), într-o perioadă de răcire importantă (pleniglaciar superior). Această afirmaţie are la bază: componenta faunistică (ex. Predominanţa masivă a lui Lagurus lagurus, dar şi a lui Microtus gregalisetc) şi caracteristicile morfologice ale speciilor (dimensiuni, morfologie etc.).