Târgu Neamţ | Punct: Dealul Pometea | Anul: 2017
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2017
Perioade:
Preistorie; Perioada modernă;
Epoci:
Paleolitic; Mezolitic; Perioada modernă;
Categorie:
Neatribuit; Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Locuire; Descoperire funerară;
Cod RAN:
| 121064.01 |
Județ:
Neamţ
Unitate administrativă:
Târgu Neamţ
Localitate:
Târgu Neamţ
Punct:
Dealul Pometea
Localizare:
| 121064.01 |
Lista Ilustrațiilor - 4
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Ceauşu | Silviu | participant | Complexul Muzeal Județean Neamț, Centrul Internațional de Cercetare a Culturii Cucuteni Piatra-Neamț |
| Diaconu | Vasile | participant | Complexul Muzeal Județean Neamț, Centrul Internațional de Cercetare a Culturii Cucuteni Piatra-Neamț |
| Gafincu | Alexandru | participant | Complexul Muzeal Județean Neamț, Centrul Internațional de Cercetare a Culturii Cucuteni Piatra-Neamț |
| Preoteasa | Constantin | participant | Complexul Muzeal Județean Neamț, Centrul Internațional de Cercetare a Culturii Cucuteni Piatra-Neamț |
Raport:
În anul 2017 au fost efectuate noi cercetări arheologice preventive (după cele similare realizate în anul 2003 -nota 1) în situl cu vestigii eneolitice (faza Cucuteni B) şi moderne de la Târgu Neamţ - Dealul Pometea, pe proprietatea Parohiei Creştin-Ortodoxe „Sfinţii Voievozi”. Aceste intervenţii au precedat construirea unei capele mortuare şi a unei platforme, amplasată între una dintre aleile cimitirului şi capelă. Pe proprietatea parohiei au fost construite anterior Biserica „Sfinţii Voievozi”, clopotniţa, agheasmatarul, casa parohială şi prăznicarul. Tot aici se află şi cimitirul.
Cercetările s-au efectuat prin intermediul unei casete (Cas. A), orientată pe direcţia SE-NV, de formă dreptunghiulară, cu suprafaţa de 96 m2 (lungimea – 12 m; lăţimea – 8 m). Aceasta a fost împărţită în 24 de carouri (A-D 1-6) cu dimensiunea standard de 4 m2 fiecare (lăţimea – 2 m). Caseta a fost amplasată pe a doua terasă de natură antropică de pe proprietate, între capela mortuară, aflată la 2,20-2,30 m distanţă spre nord-est, şi al 7-lea rând de morminte din cimitir, aflat la 1,10 m distanţă spre sud-vest. Înregistrarea datelor s-a făcut după un sistem de coordonate tridimensional, raportat la punctul „0” (zero) al sitului.
Stratigrafia zonei este neunitară, fiind perturbată de activităţile antropice recente, prilejuite de realizarea mormintelor din cimitir şi a capelei mortuare. Deasupra solului se afla un strat discontinuu de argilă de culoare galbenă (rocă), extrasă de la adâncime mai mare; sub aceasta se afla nivelul vegetal, cu o grosime de aproximativ 0,10 m; mai jos se găseşte solul propriu-zis, de culoare cenuşie-negricioasă, cu grosimea de 0,30-0,50 m; între sol şi rocă se aflau vestigiile construcţiilor cucuteniene, cu grosimea de 0,10 m; la bază se găseşte un strat consistent de argilă de culoare verzuie (rocă), cu marno-calcare în compoziţie.
În urma cercetărilor arheologice preventive efectuate au fost descoperite resturile unui complex (C. 1) şi două locuinţe (L. 1 şi L. 2), toate datând din faza Cucuteni B. Din păcate, lipsa decorului pictat de pe fragmentele ceramice nu ne permit încadrarea precisă a vestigiilor într-una dintre cele două etape ale ultimei faze de evoluţie a culturii Cucuteni.
Complexul 1 (C. 1) a fost descoperit în imediata apropiere a limitei nord-estice a locuinţei 1 (L. 1) şi consta într-o aglomerare discontinuă de fragmente ceramice provenite de la mai multe vase, dispuse pe o suprafaţă de aproximativ 2 m2, de formă relativ triunghiulară, orientată pe direcţia NV-SE.
Resturile locuinţei 1 (L. 1) au fost descoperite parţial, pe o suprafaţă de aproximativ 7 m2, de formă neregulată, acestea având o grosime medie de cca. 0,10 m. Construcţia se continua în profilul de sud-vest al Casetei A (Cas. A), ea fiind distrusă parţial de gropile mormintelor din cimitirul actual. Forma sa iniţială era rectangulară (dreptunghiulară), iar orientarea era pe direcţia est-vest.
Resturile sale se prezentau sub forma unei aglomerări relativ compacte de chirpici arşi la intensitate diferită. Pe alocuri, datorită arderii intense, chirpicii erau zgurificaţi. Culoarea lor varia de la gălbui, la roşu-cărămiziu şi cenuşiu-negricios. Resturile pereţilor se prezentau sub forma unor bulgări, iar ai podelei sub forma unor plăci mozaicate.
În imediata apropiere a limitei sale de nord-est a fost descoperit complexul 1 (C. 1), alcătuit din fragmente ceramice provenite de la mai multe vase.
Construcţia a fost ridicată direct pe terenul nivelat si tasat în prealabil, ea fiind lipsită de platformă de lemn.
Pe şi sub resturile locuinţei 1 (L. 1) au fost găsite câteva fragmente ceramice, iar deasupra şi resturi osteologice. În interior aceasta era lipsită de inventar.
Resturile locuinţei 2 (L. 2) au fost descoperite parţial, pe o suprafaţă de aproximativ 3 m2, de formă relativ trapezoidală, acestea având o grosime medie de cca. 0,10 m. Construcţia se continua în profilurile de nord-est şi nord-vest ale Casetei A (Cas. A), ea fiind distrusă parţial de activităţile antropice moderne, în urma cărora s-a realizat a treia terasa de natură antropică de pe proprietate. Forma sa iniţială era rectangulară (dreptunghiulară), iar orientarea era pe direcţia est-vest.
Resturile acesteia se prezentau sub forma unei aglomerări compacte de chirpici arşi, de culoare roşie-cărămizie. Resturile pereţilor se prezentau sub forma unor bulgări, iar ai podelei sub forma unor plăci mozaicate.
Construcţia a fost ridicată direct pe terenul nivelat si tasat în prealabil, ea fiind lipsită de platformă de lemn.
În colţul de sud-vest al locuinţei 2 (L. 2) se afla o vatră (V. 1) puternic deranjată şi arsă. Forma sa iniţială era rectangulară (pătrată). Aceasta a fost descoperită pe o suprafaţă de aproximativ 1 m2, resturile sale continuându-se în profilul de nord-est al casetei A (Cas. A). Miezul vetrei consta în argilă. Aceasta avea trei faze de utilizare, marcate de plăcuţe cu aspect mozaicat. Probabil că după prima fază de utilizare, vatra 1 (V. 1) a fost extinsă cu aproximativ 0,25 m spre est. Înspre mijlocul vetrei, grupate pe o suprafaţă de aproximativ 0,03 m2, deasupra primului nivel de plăcuţe, corespunzător primei faze de utilizare, suprapus iniţial de celelalte două niveluri de plăcuţe, corespunzătoare celei de-a doua şi respectiv a treia fază de utilizare, au fost depuse ritual mai multe artefacte, găsite în stare precară de conservare (calcinate), întregi sau fragmentare. Acestea reprezintă probabil ritul de fundare al vetrei, ce consta într-o daltă de marnă, mai multe răzuitoare de silex, depuse cu faţa în jos, astragale de ovi-caprine şi un împungător de os. Deasupra vetrei 1 (V. 1), peste plăcuţele corespunzătoare ultimului nivel de utilizare, spre profilul de nord-est al casetei A (Cas. A), în care de altfel se şi continuă, se aflau grupate fragmente ceramice, parţial zgurificate, provenite probabil de la două vase.
În exteriorul complexelor au mai fost descoperite fragmente ceramice, resturi osteologice, piese de piatră cioplită şi şlefuită şi o statuetă antropomorfă feminină, toate datând din faza Cucuteni B, iar din epoca modernă provin un cartuş, un cui de fier, un inel şi o monedă (kreuzer).
Note:
1.
1) C. Preoteasa, R Munteanu, D. Nicola, Gh. Dumitroaia, Cercetările arheologice de la Târgu Neamţ - Dealul Pometea, în Memoria Antiquitatis, XXIV, 2007, p. 293-327.