Târgu Mureş | Punct: Cetatea medievală, Clădirea Comandamentului Militar | Anul: 2007
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2007
Perioade:
Preistorie; Evul Mediu; Perioada modernă;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului; Hallstatt; Evul Mediu; Perioada modernă;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive); Domestic;
Tipuri de sit:
Aşezare deschisă; Cetate;
Cod RAN:
| 114328.03 |
Județ:
Mureş
Unitate administrativă:
mun. Târgu Mureş
Localitate:
Târgu Mureş
Punct:
Cetatea medievală, Clădirea Comandamentului Militar
Localizare:
| 114328.03 |
Lista Ilustrațiilor - 1
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Rusu | Adrian Andrei | responsabil | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Soós | Zoltán | participant | Muzeul Judeţean Mureş |
Raport:
Săpăturile arheologice din zona fostului comandament militar au ca obiectiv cercetarea stabilităţii fundaţiei clădirii, identificarea nivelelor anterioare de călcare precum şi a fazelor de contrucţie. Încă de la începerea cercetării a fost evident că nivelul actual de călcare, mai ales în curtea din spatele clădirii, este mai ridicat decât nivelul de sec. XVII-XVIII, ceea ce a favorizat umezeala ridicată din pereţii clădirii. Lucrările de cercetare şi conservare din cetate se derulează conform contractului cu MCC.
Cetatea Târgu Mureş este împărţită în mai multe sectoare pentru eficientizarea cercetărilor, zona comandamentului militar fiind inclusă în sectorul D. Conform delimitării sectorului am început o nouă numerotare a casetelor adăugând în faţă litera D. În acest sector am deschis trei casete:
- D, C1, 3 x 3 m, este situată în curtea clădirii, în colţul estic, la întâlnirea aripii sudice cu cea estică.
- D, C2, 3 x 2 m, la N de D,C1, în colţul nord-vestic al aripii estice, la 3 m N de D, C1.
- D, C3, 5 x 2 m, începând din colţul sud-vestic a clădirii, orientată N-S, de-a lungul zidului vestic.
Descrierea stratigrafică:
D, C1. Stratul superior este reprezentat de solul vegetal (nivelul de călcare actual) de 0,1 m.
- sub acesta se găseşte o umplutură modernă cu fragmente de cărămidă având gr. de 0,4 m. În partea sudică a casetei am identificat pe toată lungimea sa, un zid lat de 0,60 m, aparţinând unei construcţii anterioare. Lângă zid, la ad. de 0,40 m, am sesizat pavajul din pietre de râu al curţii, pavaj ce are o grosime de 0,10 m şi aparţine perioadei baroce (când s-a construit comandamentul). Pavajul este tăiat de o ţeavă de canalizare din sec. XIX, aflată la 2 m V de zidul aripii estice.
- al treilea strat, gros de 0,70 m, este unul de umplutură, conţinând fragmente de cărămidă şi a fost datat în sec. XIX.
- al patrulea strat, gros de 0,60 m, este de culoare neagră, cu pigmenţi de cărămidă şi pietricele şi conţine material ceramic din perioada halstattiană, respectiv din epoca bronzului (cultura Wietenberg). La ad. de 2,40 m a apărut solul viu format din lut galben.
D, C2. Primul strat este reprezentat de solul vegetal, având gr. de 0,10 m.
- al doilea, cu gr. de 1 m este o umplutură din epoca modernă (sec. XIX), cu fragmente de cărămidă.
- al treilea strat, gros de 0,10 m, este compus din lespezi din piatră de nisip şi parţial cărămizi, fiind la ad. de 1,10 m faţă de nivelul actual de călcare. El reprezintă nivelul de călcare din sec. XVII. Pavajul din piatră aparţinea probabil unei case de sec. XVII, care ulterior a fost demolată.
- al patrulea strat are gr. de 0,60 m şi conţine material ceramic din perioada halstattiană, respectiv din epoca bronzului (cultura Wietenberg); are culoarea neagră cu pigmenţi de cărămidă şi pietricele.
- ultimul strat este gros de 0,40 m. Limita sa inferioară atinge ad. de 2,20 m faţă de nivelul actual de călcare şi conţine material ceramic sporadic din cultura Criş, neolitic. Menţionăm că fundaţia aripii estice atinge ad.maximă de 1,95 m faţă de nivelul actual de călcare, deci nu este aşezată pe solul viu, de lut galben, aflat la 2,40 m faţă de nivelul actual. Acest fapt a determinat lipsa de stabilitate a fundaţiei respective, ducând la deplasări şi fisurări ale zidăriei aripii estice.
D, C3.Primul strat este reprezentat de solul vegetal, având gr. de 0,25 m.
- al doilea strat este o umplutură din epoca modernă (sec. XIX) cu fragmente de cărămidă, având gr. de 0,60 m.
- al treilea strat, gros de 0,10 m, este compus dintrun pământ lutos cu fragmente de cărămidă şi mortar şi reprezintă nivelul de construcţie din sec. XVII. De la acest nivel se poate identifica şanţul de fundare a clădirii, cu lăţimea de 0,20 m de la zidul de fundare al pivniţei.
- al patrulea strat măsoară 0,65 m în adîncime şi conţine, în partea superioară, material ceramic din epoca bronzului (cultura Wietenberg), iar în cea inferioară material ceramic sporadic din epoca neolitică (cultura Criş). Stratul este de culoare neagră cu pietricele.
- ultimul strat este brun lutos, are grosimea de 0,50m, atingând în partea inferioară adâncimea de 2,10 m. Fundaţia pivniţei a fost săpată în solul viu, compus din lut galben, până la ad. de 2,30 m (faţă de la nivelul actual de călcare), pentru a asigura stabilitatea clădirii. În partea superioară a profilului sudic am identificat fundaţia unui gard din sec. XIX. Aceasta are în compoziţie două asize de cărămidă, peste care s-au aşezat pietre fasonate, ce au servit la fixarea structurii metalice a gardului.
Material osteologic - materialul osteologic cuprinde oase de animale de la diferite specii după cum urmează: ovine, porcine.
Material ceramic - ceramica descoperită în sectorul D se încadrează după cum urmează:
- material ceramic neolitic (cultura Criş).
- material ceramic din epoca bronzului (cultura Wietenberg).
- material ceramic din epoca fierului, Hallstatt.
- material ceramic din secolele XVI - XVII.
- material ceramic din secolele XVIII - XIX.
Cercetările arheologice din sectorul D al cetăţii au vizat zona comandamentului militar, necercetată până acum. În D, C1 am putut observa o fundaţie databilă în sec. XVII, care probabil aparţinea clădirii identificate în colţul sud-estic al comandamentului militar. Clădirea de sec. XVII a suferit unele demolări, iar o parte din aceasta a fost înglobată în structura barocă. În D, C2 am descoperit fundaţia aripii estice, a cărei construcţie a fost datată, pe baza materialului ceramic, în sec. XIX. În D, C3 am surprins zidul pivniţei de sub aripa sudică a clădirii comandamentului militar, care aparţinânduse iniţial unei case orăşeneşti din sec. XVII. Tehnica de construcţie a fundaţiei respective diferă mult de cea utilizată la zidirea fundaţiei baroce, paramentul exeterior al acesteia fiind superficial executat în comaparaţie cu cel de sec. XVIII - XIX.[Soós Zoltán]
Rezumat:
Săpăturile arheologice din zona fostului comandament militar au ca obiectiv cercetarea stabilităţii fundaţiei clădirii, identificarea nivelelor anterioare de călcare precum şi a fazelor de construcţie. Cercetările arheologice din sectorul D al cetăţii au vizat zona comandamentului militar, necercetată până acum.