Târgşoru Vechi | Judeţ: Prahova | Punct: Tumul La Pădure | Anul: 2016
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2016
Perioade:
Preistorie; Evul Mediu;
Epoci:
Hallstatt; Epoca medievală târzie;
Categorie:
Religios, ritual şi funerar; Domestic;
Tipuri de sit:
Necropolă tumulară; Aşezare deschisă;
Cod RAN:
| 130927.08 |
Județ:
Prahova
Unitate administrativă:
Târgşoru Vechi
Localitate:
Târgşoru Vechi
Punct:
Tumul La Pădure
Localizare:
| 130927.08 |
Lista Ilustrațiilor - 3
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Soficaru | Andrei | participant | Institutul de Antropologie "Francisc J. Rainer" Bucureşti |
| Garvăn | Daniel | participant | Muzeul Judeţean Buzău |
| Munteanu | Elena Roxana | participant | Muzeul Judeţean Buzău |
| Frînculeasa | Alin | responsabil | Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova |
| Dumitrescu | Claudia | participant | Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova |
| Negrea | Octav | participant | Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova |
| Preda | Bianca | participant | Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova |
Raport:
Tumulul de la Pădure se afla la sud de liziera de pădure de la vest de satul Târgşoru Vechi, la est de râul Prahova, în tarlaua 6, parcela 24/11. Avea înălţimea de aproximativ 1,5 m şi diametrul de circa 40 m. Cercetările arheologice preventive au vizat acest obiectiv aflat pe terenul proprietate privată S.C. Bau Frucht Partner S.R.L., pe care urma să înfiinţeze o ʺplantaţie superintensivă de mărʺ, ce afecta atât prin săparea gropilor pentru sădirea pomilor, cât şi prin implantarea unor stâlpi, realizarea unor alei, drumuri de acces, sisteme de irigaţie, monumentul arheologic descris.
Metodologia săpăturii arheologice
Modul în care a fost dezvoltată strategia de săpătură a fost determinat de situaţia existentă în teren în momentul începerii cercetării, situl fiind înconjurat deja pe trei laturi de plantaţia de meri, fapt ce a restrâns zona ce putea fi afectată de intervenţia arheologică, dar a afectat şi metodologia de săpătură arheologică, imposibilitatea de a degaja pământul excavat de pe toate laturile movilei împiedicând trasarea unor martori stratigrafici plasaţi în cruce, strategie folosită în general în investigarea obiectivelor arheologice de tip tumul funerar.
Săpătura s-a desfăşurat prin deschiderea unor şecţiuni paralele care să permită accesul utilajului mecanizat, dar şi obţinerea unor observaţii concludente privind etapele amenajării tumulului, precum şi dimensiunile reale ale acestuia, neafectate de arătură sau alte evenimente. Între secţiuni ce au avut orientarea sud - nord au fost păstraţi martori stratigrafici de 1 m grosime orientaţi pe aceeaşi direcţie. Au fost cercetate patru secţiuni (S.I-S.IV) cu lungimea de aproximativ 32 m şi lăţimea de 5 m, iar în extremitatea estică a movilei a mai fost trasată o secţiune cu lăţimea de 2 m, atât cât a permis existenţa merilor deja plantaţi (S.V). În zona centrală a movilei, pe mijlocul martorului de vest al S.I a fost amplasat punctul zero de la care s-a făcut caroiajul din 2 în 2 m, marcat cu cifre arabe crescător de la 0 la 7 spre nord şi descrescător de la 0 la -9 spre sud. Cu ajutorul unui utilaj suprafeţele au fost săpate în plan orizontal, începând de la nivelul superior spre cel inferior în ordinea poziţionării acestora de la S.I la S.V.
Complexe descoperite:
Morminte: a fost descoperite 12 morminte (16 indivizi) din care 3 (trei) datează din mileniul III î.Hr., cultura Jamanja, două fiind morminte duble (M.2 şi M.10) şi unul individual (M.9), unul de incineraţie (M.12) probabil din prima epocă a fierului şi 8 (opt) din perioada medievală din care două duble (M.4, M.5) şi şase individuale (M.1, M.3, M.6, M.7, M.8, M.11).
M.1 - este un mormânt secundar, descoperit în S.I şi suprapus parţial de martorul estic al acesteia, în dreptul □-4/-5. Complexul a fost săpat în movila deja ridicată, identificat la adâncimea de -0,30 m faţă de punctul 0, fundul gropii atingea -0,35 m. Forma gropii nu a putut fi identificată, probabil avea formă rectangulară cu colţurile rotunjite. Defunctul, un individ aflat într-o stare proastă de conservare, era orientat pe direcţia V-E, depus în poziţie întinsă, cu palmele aşezate încrucişat pe bazin. Membrele inferioare erau întinse. Nu era însoţit de inventar funerar, dar în dreptul bazinului şi al coastelor au fost descoperite cioburi decorate în manieră Dridu, antrenate în umplutura gropii funerare. Datare: a fost atribuit perioadei medievale. Determinări antropologice: adult, sex masculin, vârstă 45-49 ani.
M.2 - mormânt secundar, a fost descoperit în S.II, lângă martorul vestic. Groapa a fost identificată la -0,85 m, adâncimea maximă atingând -0,95 m. Avea formă rectangulară cu colţurile drepte, dimensiuni de 1,47 x 1,20 m. A fost săpată în mantaua movilei, suprapunând şanţul circular ce înconjura mormântul central. Colţul său sud-estic era suprapus de un complex medieval timpuriu (cuptor). Datare: a fost atribuit mileniului III î. Hr.
M2A - au fost identificate oasele relativ bine conservate ale unui individ depus în decubit dorsal, cu membrele superioare îndoite şi aduse în zona abdomenului, membrele inferioare iniţial ridicate, căzute ulterior către partea stângă, era orientat pe direcţia N-S. Nu era însoţit de bunuri funerare. Determinare antropologică, adult, sex masculin, vârsta 43-55 ani.
M2B - au fost descoperite oasele relativ bine conservate ale unui individ depus în decubit dorsal, cu membrele superioare aşezate de-a lungul corpului, uşor depărtate de acesta, membrele inferioare iniţial ridicate, par căzute ulterior către partea stângă, însă mormântul a fost deranjat în zona respectivă, astfel încât se mai păstrează doar femurul drept. Era orientat pe direcţia N-S. Nu era însoţit de bunuri funerare. La vest de craniul defunctului a fost identificat un mic bulgăre de ocru roşu. Determinare antropologică: adult, sex masculin, vârsta maxim 30 ani.
M.3 - este un mormânt secundar, descoperit în S.III, în dreptul □-1/1. Complexul a fost săpat în movila deja ridicată, identificat la adâncimea de -0,60 m faţă de punctul 0, fundul gropii atingea -0,70 m. Groapa avea formă rectangulară cu colţurile rotunjite, dimensiuni de 0,87 x 0,30 m. Defunctul, un individ aflat într-o stare modestă de conservare, era orientat pe direcţia V-E, depus în poziţie întinsă. Nu era însoţit de inventar funerar. Datare: a fost atribuit perioadei medievale. Determinare antropologică: 10-14 ani, indeterminabil.
M.4A+B - este un mormânt secundar, descoperit în S.III, în dreptul □-2/-3. Complexul a fost săpat în movila deja ridicată, identificat la adâncimea de -0,58 m faţă de suprafaţa actuală a martorului, fundul gropii atingea -0,75 m. Groapa avea formă rectangulară cu colţurile rotunjite, dimensiuni de 1,87 x 1,14 m. Defuncţii se aflau într-o stare modestă de conservare, erau orientaţi pe direcţia V-E, depuşi în poziţie întinsă, unul dintre ei avea membrele superioare aduse în dreptul abdomenului. Nu erau însoţiţi de inventar funerar. Datare: a fost atribuit perioadei medievale. Determinare antropologică: M.4A: adult, indeter-minabil; M.4B: adult, indeterminabil.
M.5A+B - este un mormânt secundar, descoperit în S.III, în dreptul □-5. Complexul a fost săpat în movila deja ridicată, identificat la adâncimea de -0,70 m faţă de suprafaţa actuală a martorului, fundul gropii atingea -0,85 m. Groapa avea formă rectangulară cu colţurile rotunjite, dimensiuni de 1,90 x 1,02 m. Defuncţii se aflau într-o stare relativ bună de conservare, erau orientaţi pe direcţia V-E, depuşi în poziţie întinsă, cu mebrele superioare întinse de-a lungul corpul, uşor îndoite de coate. Nu erau însoţiţi de inventar funerar. Datare: a fost atribuit perioadei medievale. Determinare antropologică: M.5A: adult, masculin; M.5B: adult, masculin.
M.6 - este un mormânt secundar, descoperit în S.III, în dreptul □-6. Complexul a fost săpat în movila deja ridicată, identificat la adâncimea de -0,55 m faţă de punctul 0, fundul gropii atingea -0,62 m. Groapa avea formă rectangulară cu colţurile rotunjite, dimensiuni de 1,41 x 0,52 m. Defunctul, un individ aflat într-o stare modestă de conservare, se păstrau doar oasele lungi şi craniul, era orientat pe direcţia V-E, depus în poziţie întinsă. Nu era însoţit de inventar funerar. Datare: a fost atribuit perioadei medievale. Determinare antropologică: adult, indeterminabil.
M.7 - este un mormânt secundar, descoperit în S.III, în dreptul □-7. Complexul a fost săpat în movila deja ridicată, identificat la adâncimea de -0,69 m faţă de punctul 0, fundul gropii atingea -0,77 m. Groapa avea formă rectangulară cu colţurile rotunjite, dimensiuni de 1,26 x 0,51 m. Defunctul, un individ aflat într-o stare modestă de conservare, era orientat pe direcţia V-E, depus în poziţie întinsă. Nu era însoţit de inventar funerar. Datare: a fost atribuit perioadei medievale. Determinare antropologică: 10-14 ani indeterminabil
M.8 - este un mormânt secundar, descoperit în S.III, în dreptul □-2. Complexul a fost săpat în movila deja ridicată, identificat la adâncimea de -0,52 m faţă de punctul 0, fundul gropii atingea -0,72 m. Groapa avea formă rectangulară cu colţurile rotunjite, avea dimensiuni de 1,53 x 0,55 m. Defunctul, un individ aflat într-o stare modestă de conservare, era orientat pe direcţia V-E, pare să fi fost depus în poziţie întinsă, oasele membrelor inferioare erau deranjate. Nu era însoţit de inventar funerar, dar au fost descoperite cioburi decorate în manieră Dridu, antrenate în umplutura gropii funerare. Datare: a fost atribuit perioadei medievale. Determinare antropologică: adult, indeterminabil
M.9 - mormântul primar/principal, conţinea un individ aşezat în centrul movilei, într-o groapă mai curând ovală sau eventual rectangulară cu colţurile accentuat rotunjite, ce se îngusta către bază. Groapa avea adâncimea de 0,90 - 1 m de la nivelul de săpare. Dimensiuni: în partea superioară 1,33 x 0,82 m, în partea inferioară: 1,21 x 0,65 m. A fost săpată de la nivelul antic de călcare, perforând stratul de pietriş natural. După ce a fost degajat din groapa funerară acesta a fost depus la est, vest şi sud de aceasta. Individul, un subadult, era aşezat în decubit dorsal, membrele superioare întinse de-a lungul corpului, membrele inferioare iniţial ridicate, ulterior căzute către partea stângă. La sud de craniu avea depus un bulgăre de ocru. Urme de ocru au fost observate şi pe craniu, dar şi alte oase. Mormântul era înconjurat de un şanţ circular cu diametrul de circa 9,2 m. Şanţul avea o lăţime la gură de 0,40-0,45 m şi adâncimea de circa 0,40 m. În traseul circular prezenta şi o întrerupere ce avea o deschidere nu mai mare de 0,65 m. Datare: a fost atribuit mileniului III î. Hr. Determinare antropologică: indeterminabil, vârsta estimată 6 ani.
M.10A+B - mormânt secundar, a fost descoperit în martorul dintre suprafeţele S.I şi S.II, în şanţul circular ce înconjura mormântul primar. Groapa a fost identificată la -1 m, adâncimea maximă atingând -1,40 m. Avea formă rectangulară cu colţurile rotunjite, dimensiuni de 1,24 x 0,70 m. Datare: a fost atribuit mileniului III î. Hr.
M.10A - au fost identificate oasele relativ bine conservate ale unui individ subadult depus în decubit dorsal, cu membrele superioare întinse de-a lungul corpului, membrele inferioare iniţial ridicate, căzute ulterior către partea stângă, nu se păstrau toate oasele, era orientat pe direcţia V-E. La gâtul defunctului fusese depus un colier format din 7 canini de câine/vulpe, perforaţi. Determinare antropologică: indeterminabil, vârsta estimată 4 ani.
M.10B - au fost identificate oasele relativ bine conservate ale unui individ subadult depus în decubit dorsal, cu membrele superioare întinse de-a lungul corpului, palmele aşezate pe bazin, membrele inferioare iniţial ridicate, căzute ulterior către partea stângă, nu se păstrau toate oasele, era orientat pe direcţia V-E. Nu era însoţit de inventar funerar. Craniul defunctului a fost deranjat de un gang de animal. Determinare antropologică: indeterminabil, vârsta estimată 8 ani.
M.11 - este un mormânt secundar, descoperit în S.V, în dreptul □-2. Complexul a fost săpat în movila deja ridicată, identificat la adâncimea de -0,72 m faţă de punctul 0, fundul gropii atingea -0,85 m. Groapa avea formă rectangulară cu colţurile rotunjite, avea dimensiuni de 1,70 x 0,50 m. Defunctul, un individ aflat într-o stare bună de conservare, era orientat pe direcţia V-E, a fost depus în poziţie întinsă, membrele superioare aveau palmele încrucişate în zona abdomenului. Nu era însoţit de inventar funerar. Datare: a fost atribuit perioadei medievale. Determinare antropologică:adult, sex feminin.
M.12: mormânt de incineraţie descoperit în S.V, □-8, a fost identificat la 0,50 m adâncime, baza complexului atingând -0,60 m. Complexul conţinea două vase fragmentare realizate la mână, unul negricios şi altul gălbui-cărămiziu. În interiorul unuia din vase se aflau oase încinerate. Datare: a fost atribuit cu probabilitate primei epoci a fierului. Determinare antropologică: indeterminabil, vârsta estimată 16-20 ani.
Alte complexe: au fost descoperite 5 cuptoare cu gropi de acces datând din sec. IX-X d.Hr. şi posibil un cuptor din epoca medievală recentă. Toate cuptoarele au fost descoperite în jumătatea de sud a movilei. Cuptoarele aveau diametre de circa 1-1,3 m şi gropi de acces ce nu depăşeau 2,5 mp. Din aceste cuptoare doar unul avea un inventar bogat format din ceramică tipică pentru cultura Dridu, în celelalte apar resturi de olane din aceeaşi epocă, mai rar ceramică tipică. O parte din vase şi olane sunt restaurabile.
Având în vedere ritualul de înmormântare, dar şi inventarul descoperit în acest obiectiv arheologic, cele mai vechi morminte (M.2, M.9 şi M.10) datează din prima jumătate a mileniului III. Urmează apoi înmormântarea de incineraţie izolată (M.12) ce pare să aparţină primei epoci a fierului. La sfârşitul mileniului I d.Hr. movila este folosită pentru realizarea unor cuptoare de produs ceramică, dar şi pentru alte activităţi. Având în vedere că în gropile mormintelor medievale au fost descoperite fragmente ceramice Dridu, acestea datează dintr-o perioadă ulterioară. Lipsa unor elemente de inventar nu ne ajută la încadrări cronologice mai strânse.