Târgşoru Vechi | Judeţ: Prahova | Punct: La Mănăstire | Anul: 1996


Descriere:

Anul cercetarii:
1996
Perioade:
Evul Mediu;
Epoci:
Epoca migraţiilor; Evul Mediu;
Categorie:
Domestic; Religios, ritual şi funerar; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire; Biserică; Necropolă;
Cod RAN:
| 130927.01 |
Județ:
Prahova
Unitate administrativă:
Târgşoru Vechi
Localitate:
Târgşoru Vechi
Punct:
La Mănăstire
Localizare:

Instituții și
Persoane implicate:
Nume Prenume Rol Instituție
Diaconu Gheorghe participant Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Niculescu Gheorghe Alexandru participant Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Grigore Nina participant Muzeul Județean de Istorie, Ploiești
Lichiardopol Dan participant Muzeul Județean de Istorie, Ploiești
Raport:
I. Necropola sec. III - IV. Cercetările din această campanie au fost întreprinse de către un colectiv îndrumat de dr. Gheorghe Diaconu. La lucrări a participat şi Florin Petrescu, absolvent al Facultăţii de Istorie din Bucureşti, precum şi un grup de 8 studenţi din anul I al aceleeaşi facultăţi. A fost cercetată extremitatea de N-V a necropolei datată în sec. III-IV, în secţiunea SIBI, descoperindu-se mormintele 460 (incineraţie) şi 461 (înhumaţie). În aceeaşi secţiune au fost cercetate nivelurile de locuire medievale târzii (pavaj din piatră de râu, gropi, fragmente ceramice, fragmente ale unor piese din fier, oase de animale) şi nivelul roman (fragmente ceramice). II. Biserica Albă În anul 1996 s-au continuat investigaţiile arheologice în sectorul A "Biserica Albă", în zona exterioară altarului. S-a trasat secţiunea S12 pe o lungime de 12 m. Din observaţiile făcute se identifică două orizonturi masive de înhumări. Cel mai vechi se fundează în pământul galben-castaniu, antrenând fragmente ceramice din sec. IV şi sec. XIV-XV. Al doilea orizont de înhumări suprapune pe primul orizont creştin orientat est-vest. Pe tot traseul secţiunii s-au descoperit 26 morminte şi foarte multe reînhumări din sec. XVII-XVIII. În ceea ce priveşte raportul stratigrafic dintre fundaţia actualei biserici (ruină) prinsă în secţiune şi cele două orizonturi de înhumări, reiese că fundaţia bisericii cu adâncimea de un metru de la nivelul de călcare străbate cele două rânduri de înmormântări. Întrucât actuala biserică este datată circa 1570 (Ionaşcu) reiese că cele două orizonturi de înhumări sunt anterioare datei de 1570. În primul orizont de înhumări s-au descoperit în carourile 5-6 în groapa lui M 26 la -1,25, fragmente ceramice Sântana, o cărămidă romană şi ceramică feudală sec. XV. Apariţia unei locuinţe din sec. IV, la limita estică a secţiunii în caroul 6, necesită extinderea investigaţiei. Din punct de vedere stratigrafic se pot observa următoarele: - nivel vegetal - nivel de demantelare - nivel de călcare - reînhumări sec. XVII - XVIII - biserica din sec. XVI - înhumările orizontul 1 şi 2 (sec. XVI-XV)