Târcov | Comuna: Pârscov | Judeţ: Buzău | Punct: Piatra cu lilieci | Anul: 2019
CC BY-SA 4.0 Lista Ilustrațiilor - 1
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Matei | Sebastian | responsabil | Muzeul Judeţean Buzău |
| Sîrbu | Valeriu | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
Raport:
În campania din 2019 săpăturile arheologice s-au desfăşurat doar pe Platou în secţiunile S26 şi S27, şi într-o nouă secţiune S28, plasată la opt metrii nord de S26, cu dimensiunile de 4 x 2 m.
Pentru cercetarea cât mai extinsă a unor complexe, secţiunea S26 a fost prelungită spre est cu trei metrii, având lungimea totală de şapte metri, iar S27 a fost lungită cu încă patru metri spre est, având astfel o lungime totală de 8 m. Dintre cele trei secţiuni cercetate doar S27 a fost epuizată.
În această campanie au fost cercetate integral sau parţial 12 complexe, dintre care 11 sunt noi. Dintre complexele identificate în 2019 menţionăm: 2 complexe de mari dimensiuni ce reprezintă resturile unor locuinţe, 2 gropi menajere, o vatră, un vas întreg spart pe loc şi 5 aglomerări de material arheologic (fragmente ceramice, vase sparte pe loc şi şi bucăţi de lipitură arsă) ce pot fi puse în legătură cu posibile resturi remaniate şi nivelate ale unor construcţii.
Toate complexele descoperite se datează în sec. I p. Chr.
Stratigrafia
Săparea integrală a secţiunii S27 ne-a permis obţinerea a două profile magistrale care redau destul de clar 3 strate, primele două cu materiale dacice iar ultimul, aflat la bază, conţine doar fragmente ceramice mărunte de factură monteoreană.
Sintetizat, situaţia stratigrafică se prezintă astfel:
0 – 0,10 m - strat vegetal actual (humus de pădure)
0,10 – 0,35 m – strat brun-măzăros ce conţine numeroase fragmente ceramice, oase şi pietre (primul nivel dacic)
0,35 – 0,55 m – strat cafeniu, relativ compact ce conţine fragmente ceramice şi pietre (al doilea nivel dacic)
0,55 – 0,75 m – strat cenuşiu-gălbui, compact ce conţine rare fragmente ceramice şi pietricele (nivel din epoca bronzului)
0,75 m – argilă gălbui-albicioasă şi stâncă nativă.
Complexe
Din cele 11 complexe descoperite prezentăm pe scurt câteva mai relevante din punctul de vedere al descoperirilor, dar şi al funcţionalităţii.
Complexul 97 (secţiunea S26) – se prezintă sub forma unei aglomerări de material arheologic (vase întregi, sau sparte pe loc cum ar fi borcane, ceşti-opaiţ sau fructiere, fragmente ceramice şi numeroase bucăţi de lipitură arsă, unele cu dimensiuni ce depăşeau 7-10 cm) şi pietre de dimensiuni mici, întinsă pe o lungime de trei metrii şi adâncimi cuprinse între -0,20 – 0,30/0,40 m. Toată această structură se întinde dincolo de malurile de N şi S ale secţiunii. Spre marginea de est a complexului 97 a fost dezvelită o vatră in situ (complex 102), distrusă în cea mai mare parte de rădăcinile arborilor. Crusta apare la cota de -0,25 m şi se întinde pe o suprafaţă de 0,50 x 0,30 m. Bucăţile de crustă au grosimea de 1,5/2 cm spre margine şi 3,5/4 cm în zona centrală, fiind aşezate pe un pat de pietre. Vatra este uşor supraînălţată, forma fiind imposibil de precizat datorită distrugerii. Nivelul de amenajare al vetrei se află la cota de – 0,30/0,35 m. Sub cota de -0,35 m pământul devine cenuşiu-gălbui relativ compact cu rare materiale arheologice.
Complexul 98 (secţiunea 27) – groapă de formă tronconică. Iniţial s-a observat la -0,30 m ca o aglomerare de fragmente ceramice cu diametrul de 0,50 m, care continua în adâncime. La cota de -0,80 m s-a observat clar conturul gropii. Avea o formă ovală cu dimensiunile de 1,30 x 1,10 m, iar fundul gropii a fost atins la cota de -1,60 m faţă de nivelul actual de călcare.
Complexul 100 (secţiunea 27) – vas de provizii (chiup) spart pe loc identificat la cota de - 0,53/0,60 m pe o suprafaţă de 0,90 x 0,80 m. În jurul vasului, pe o suprafaţă de 2,00 x 1,40 m se afla un pământ brun măzăros ce contrasta cu pământul cenuşiu gălbui din jur. După cota de – 0,65/0,70 m, acest tip de sol a dispărut. De asemenea la circa 1,00/1,50 m spre vest se aflau două aglomerări de materiale arheologice care prin compoziţia lor (fragmente ceramice de la vase parţial întregibile şi numeroase bucăţi de lipitură arsă) ar fi putut sugera existenţa unor resturi de locuinţă în poziţie secundară. Doar extinderea săpăturii spre nord ar putea aduce elemente noi în ceea ce priveşte acest complex şi posibila apartenenţă a vasului la o structură de locuire.
Complexul 103 – s-a conturat ca o masă de material arheologic (ceramică şi lipitură arsă) la cota de -0,40 m, pe o lungime de 1,80 m şi o lăţime de 1,00 m. Odată cu avansarea săpăturii la cote cuprinse între -0,50/0,75 m (diferenţa dată de pantă) s-a individualizat un complex adâncit, pe o lungime de 3,10 m şi o lăţime de 1,20 m, cu o limită clară spre nord, unde au fost depistate şi două gropi de stâlp cu diametrul de 0,20 m. Cel mai probabil ne aflăm in faţa unui complex de locuire uşor adâncit. Este de remarcat bogăţia foarte mare de vase ceramice, ele fiind descoperite unele peste altele, fapt ce sugerează o posibilă cădere a acestora de pe un raft de depozitare. Au fost recoltate 14 vase întregi sau întregibile (borcane, ceşti-opaiţ, fructiere, căni şi castroane) şi extrem de multe fragmente ceramice care provin de la alte vase întregibile, dar de dimensiuni mai mari (chiupuri şi borcane). Pe lângă materialul ceramic au fost descoperite şi peste 50 fragmente de pereţi arşi de locuinţă (unele de pe 10 cm lungime) ce prezentau urme de scânduri, precum şi câteva piese metalice din care remarcăm o scoabă din fier.
Având în vedere faptul că acest complex intră în malul de sud, în campania următoare vom extinde săpătura pentru a cerceta integral această structură.
Piesele arheologice
Cele mai numeroase piese arheologice descoperite sunt vasele ceramice, în mare parte fragmentare, dar sunt şi piese întregi (20 de vase) sau întregibile acoperind toată gama olăriei dacice de sec. I p.Chr. Cum ar fi borcanele, ceştile-opaiţ, fructierele, cănile, castroanele şi chiupurile.
Remarcăm în această campanie descoperirea unui număr relativ mare de piese din fier, întregi sau fragmentare cum ar fi: 7 lame de cuţit, 5 ace, 3 împungătoare, două dălţi, două vârfuri de săgeată, din care unul cu trei aripioare şi peduncul, 2 furculiţe, o scoabă, o verigă, o bară din fier şi 19 piese fragmentare care nu pot fi încadrate tipologic.
Au fost descoperite doar 3 piese din bronz, între care remarcăm un cercel şi un fragment de oglindă, iar din argint, două bucăţi de tablă, din care una decorată cu filigran. Destul de frecvente sunt fusaiolele, 13 piese, precum şi cutele (6 piese). Prelucrarea cornului şi a osului este atestată de descoperirea a două mânere în curs de prelucrare, două arşice şlefuite şi o fusaiolă.
Din lut remarcăm doar descoperirea unei greutăţi piramidale şi a unui călcător, iar din piatră amintim un fragment de râşniţă din tuf vulcanic. De reţinut este şi prezenţa a numeroase bucăţi de zgură sau fier zgurificat în secţiunea S27, care sugerează existenţa unui atelier de prelucrare a fierului nedetectat încă.
Bibliografie: