Tâncăbești | Comuna: Snagov | Judeţ: Ilfov | Punct: Benzinărie | Anul: 2021
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Titlu raportului:
Raportul de cercetare de la Tâncăbești, com. Snagov, jud. Ilfov) Punct: Tâncăbeşti - Benzinărie
Anul cercetarii:
2021
Perioade:
Protoistorie; Evul Mediu;
Epoci:
La Tène târziu; Epoca migraţiilor;
Tipuri de sit:
Locuire civilă; Aşezare deschisă;
Cod RAN:
| 105204.03 |
Județ:
ILFOV
Unitate administrativă:
SNAGOV
Localitate:
TÂNCĂBEŞTI
Punct:
Benzinărie
Localizare:
| 105204.03 |
Lista Ilustrațiilor - 2
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Ignat | Theodor Aurelian | responsabil | Muzeul Municipiului Bucureşti |
| Cleşiu | Sorin | participant | Muzeul Municipiului Bucureşti |
Raport:
Cercetarea s-a realizat în spațiul terenului cu o suprafață construită de 263.8 mp, destinat construirii unei viitoarei locuințe. Terenul supus cercetării se află pe terasa de sud a lacului Tâncăbești, parcela fiind mărginită la sud de un drum betonat de acces într-o zonă rezidențială de case.
Conform Repertoriului Arheologic Național pe teritoriul comunei Snagov sunt înregistrate 11[1] situri arheologice, iar în LMI apar 37[2] de monumente istorice înregistrate.
Terenul din T 246, P 950, NC/CF 109695, sat Tâncăbești, comuna Snagov, jud. Ilfov se află, conform adresei Direcției Județene pentru Cultură Ilfov nr. 1141/28.09.2021, în perimetrul sitului arheologic Tâncăbești-Benzinărie, cod LMI IF-I-s-B-20263, cod RAN 105213.03.
Multe dintre situri au fost identificate în urma cercetărilor de teren neintruzive, majoritatea lor având loc în perioada 1986-1987, întreprinse de Vasilica Sandu[3] Acțiunea a fost demarată în vederea avizării unor proiecte de îmbunătățiri funciare, piscicole sau hidroameliorative[4]. În urma cercetărilor s-au identificat un număr de 82 de puncte de interes, dintre care 20 dintre acestea se află în comuna Snagov, de asemenea 22 dintre ele sunt dispuse pe valea Vlăsiei[5].
Autoarea marchează în zona Lacului Tâncăbești mai multe puncte de interes arheologic, dintre care 4 (23-26) sunt în apropierea terenului vizat. În urma investigațiilor de suprafață s-au găsit mai multe așezări ce datează din epoca bronzului (23, 24[6]), secolele II - I a.Chr. (23[7]), secolele II - III p.Chr. (24, 25, 26[8]), secolele IV-V (25[9]), secolele V-VI (23[10]) sau epoca feudală (26[11]). Toate aceste puncte identificate au fost susținute de descoperiri de ceramică caracteristice culturilor respective.
Suprafețele (locuință și garaj) au fost decopertate și excavate integral conform trasării topografice realizate de beneficiar pe o suprafață de 263 mp, adâncimea decopertării până pe nivelul de loess al terasei lacului Tâncăbești fiind cuprinsă între 0,50 – 0,70 m.
Principalele rezultate ale cercetării
Stratigrafia generală nu este una complicată fiind alcătuită din solul vegetal de la cota zero până la adâncimea de 0,50 m, urmat de niveluri constituite din sedimente argiloase, compacte, dure, nisipoase, de culoare gălbuie până la adâncimea de 0,80-1,20 m.
Complexele arheologice identificate constau în gropi aparținând celei de-a doua epoci a fierului (Latène) și a unui singur complex aparținând cel mai probabil perioadei secolelor VI-VII.
Acestea au fost identificate după decopertarea stratului vegetal, într-un sediment de culoare galbenă care apare la adâncimea cuprinsă între 0,50-0,70 m.
Primul complex (Cpl 1) este o groapă circulară având un diametru de 0,90 m, cu fragmente ceramice identificate la suprafață. Complexul este localizat în partea de nord a suprafeței cercetate, spre martorul de vest, la aproximativ 0,50 m de acesta. În umplutura gropii au fost identificate fragmente de vatră (partea activă a acesteia) și fragmente ceramice aparținând vaselor borcan.
Al doilea complex (Cpl 2) este de asemenea o groapă cvasi-circulară având diametrul de 1,70 - 1,90 m, identificată la 0,54 m de la nivelul actual de călcare. Localizată spre nordul suprafeței cercetate pe limita de est a proprietății are o adâncime maximă de 1,20 m, baza dreaptă cu marginile lărgite, în secțiune având formă de clopot.
Materialul ceramic descoperit în umplutura gropii este unul fragmentar aparținând mai multor vase ceramice – borcane, fructiere, phitoi, castroane. Pe lângă aceste fragmente a fost descoperit și un vas miniatural, modelat din lut, ars incomplet, care imită vasul fosilă directoare cunoscută în literatura de specialitate cu denumirea de „cățuie” – vas afumătoare descoperit frecvent în cadrul descoperirilor Latène.
În suprafața de aproximativ 40 de mp destinată construirii unui garaj, a fost identificată o a treia groapă (Cpl 3) cu formă rotundă, având diametrul 1,00-1,10 m, localizată la sud-vest (la aproximativ 3,80 m față de profilul de vest și 2,30 m față de cel de sud) de suprafața viitoarei construcții.
Groapa a fost identificată la 0,70 - 075 m de la actualul nivel de călcare, iar adâncimea maximă este de 1,20 m. Asemeni gropii Cpl 2 și aceasta are în secțiune o formă clopoțită, cu baza dreaptă.
Umplutura este formată din sedimente succesive (umpleri în timp), în acest sens „biografia” gropii este formată din materiale ceramice și vetre fragmentare aruncate la suprafață ca ultim moment al umplerii. Fragmentele ceramice aparținând vaselor borcan și fructierelor, amestecate cu oase de animale marchează restul altor umpleri succesive. În cadrul acestor sedimente a fost descoperit un fluieraș fragmentar din os.
Sub un nivel cu cenușă, cărbune și chirpici au fost descoperite fragmentele unor vase mari, fructiere și vase pentru depozitare și o amforă, toate identificate spre baza gropii.
Complexul 4 (Cpl 4) conturat inițial ca amprentă în negativ a umpluturii unei gropi, s-a dovedit a fi o parte din șanțul modern săpat pentru montarea unei țevi de gaz.
Complexul (Cpl 5) este singurul complex de locuire identificat și care conform materialului a fost încadrat cronologic în secolele VI-VII p.Chr.
Locuința este una simplă, foarte puțin adâncită, amprenta locuinței identificată în pământ galben având adâncimea de 0,15-0,20 m. Cuptorul de mici dimensiuni, cu diametrul de 0,32 m (Cpl 6) a fost dispus atipic pe limita de sud-est. În suprafață, unde a fost identificat un amestec de mai multe fragmente ceramice împrăștiate și un vas fragmentar, limitele bordeiului se prezintă discontinuu. Adâncimea la care a fost identificată locuința este de 0,40-0,50 m, iar orientarea pare a fi NV-SE.
De asemenea, aparținând spațiului domestic, la nord-est de amprentei locuinței, a fost identificată o groapă circulară (Cpl 7) cu diametrul de 0,45 m.
Spre NV a mai fost identificată o groapă (Cpl 8), puțin adâncită (0,20-0,25 m) cu un diametru de 0,60 m.
Construcția cuptorului are dimensiunile de 0,31-0,32 m și o adâncime până pe plită de aproximativ 0,18 m de la nivelul său de surprindere. În interior au fost identificate fragmente ceramice și vălătuci.
Locuința suprapune o groapă circulară Latène (Cpl 9), cu un diametru de 1,20 m și o adâncime de 2,20 m, având o umplutură alcătuită din fragmente din pereții de chirpici, fragmente ceramice aparținând unor vase de mari dimensiuni (pithoi), vase borcan și fructiere. La acestea se adaugă mai multe greutăți de formă piramidală „aruncate” spre marginile clopoțite ale gropii.
Ceramica
Fragmentele ceramice identificate aparțin perioadei geto-dacice clasice (secolele II-I a.Chr.)[12], majoritatea lor fiind părți ale unor vase de tip borcan, decorate pe corp cu brâu dispus vertical, orizontal sau în ghirlandă.
În general este vorba de borcane înalte cu pereții ușor arcuiți și buza răsfrântă, cu baza dreaptă, arse oxidant. Pasta este neglijent prelucrată, în degresant folosindu-se nisip, cioburi pisate, pietricele, fragmente vegetale, aspectul fiind unul grosier. Suprafețele la interior și la exterior sunt relativ bine netezite și prezintă urme de ardere secundară.
Într-un număr mai mic și realizate dintr-o pastă gri sau alb-gălbuie au fost identificate (majoritatea în gropi) fragmente din partea superioară a unor fructiere, castron și un singur vas strecurătoare.
Partea superioară a acestor vase fructieră (cu picior cilindric sau bază dreaptă sau inelară) se caracterizează printr-o gură largă ce poate ajunge la un diametru de 30-40 cm. Buza este acestor vase este orizontală, arcuită orizontal sau fațetată. Corpul este de formă tronconic, semisferic la partea inferioară.
Strecurătoarea (singurul vas fragmentar descoperit) are gura largă, cu buza rotunjită și răsfrântă oblic în exterior, iar corpul este de formă conică cu pereții și fundul perforați.
Pe lângă multitudinea de fragmente ceramice aparținând vaselor borcan și fructierelor, au fost identificate în gropi mai multe fragmente aparținând unor vase mari (dolia sau pithoi) lucrate cu mâna, unele având aplicată la exterior o barbotină grosieră.
În general, materialul ceramic este unul fragmentar alcătuit în majoritate din corpul vaselor. Într-una din gropi, pe fundul acesteia a fost descoperită o amforă fragmentară și alte câteva fragmente aparținând unor posibile amfore de masă cu baza inelară.
Într-unul din complexele cercetate (Cpl 9) au fost descoperite 10 greutăți de lut într-un amestec de fragmente de chirpici care păstrează amprente de nuiele și pari din structura unei locuințe incendiate.
Adăugăm și descoperirea unei cățui miniaturale modelate cu mâna și a unui fluier fragmentar din os.
În complexul de locuire au fost descoperite pe plita cuptorului mai multe fragmente aparținând unei oale cu pereții globulari șu buza arcuită în „S”.
Fragmentele ceramice descoperite în suprafață sunt puțin numeroase, cu grad de fragmentare mare. În afara materialului ceramic provenit din gropi și acesta foarte fragmentar, restul ceramicii și a fragmentelor de chirpici provin din zona superioară a pantei și de pe platoul terasei unde cel mai probabil densitatea locuirii era mai mare.
Abstract [EN]:
The research was carried out in the area of the constructed area of 263.8 square meters, intended for the construction of a future building. The area under investigation is located on the southern terrace of Tâncăbești Lake located in Snagov Commune, north of Bucharest in Ilfov County.
The archaeological complexes identified consist of pits belonging to the Second Iron Age (Latène) and a single complex belonging most probably to the period of the 6-7th Centuries.
The ceramic fragments identified belong to the classic Geto-Dacian period (2nd-1st Centuries BC), most of them being parts of jar-type vessels, decorated on the body with a girdle placed vertically or horizontally on the pot surface.
In general, these are tall jars with slightly arched walls and an upturned rim, with a straight base.
In a smaller number and made of a grey or yellowish-white paste were identified (mostly in pits) fragments of the upper part of some fruit bowls and a single conical strainer.
In addition to the multitude of ceramic fragments belonging to jar vessels and fruit bowls, several fragments belonging to large vessels (dolia or pithoi) made by hand, some with a coarse slip applied on the surface.
In general, the ceramic material is a fragmentary one. In one of the pits, a fragmentary amphora and several other fragments belonging to possible table amphorae were discovered at the base of the filling.
In one of the investigated complexes 10 clay weights were discovered in a mixture of adobe fragments which preserves the imprint of sticks and wooden poles from the structure of a burnt house.
From the 6th-7th Century dwelling were recovered several fragments belonging to a pot with globular shaped walls discovered on the hearth oven.
Bibliografie:
1. Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. II, București, 2004, p.1600, poz.335 [Ordin MCC] (sursa fişei de sit)
2. DMASI, Proiectul Listei Monumentelor Istorice, 1991 [Proiect LMI] (sursa fişei de sit)
3. Sandu (1992), V. Sandu, Cercetările arheologice de suprafață din nordul Sectorului Agricol Ilfov, Cercetări arheologice în Bucureşti; IV; anul 1992, pag. 289-324
4. Sandu (2017), Vasilica Sandu, Descoperiri arheologice în situl Vlădiceasca, Punctul La Merii Barbului, Revista de Cercetări Arheologice și Numismatice 2017, p. 164-196.
5. Trohani (2000), G. Trohani, Obiecte din lut ars și piatră, precum și vase ceramice descoperite în așezarea getică de la Vadu Anii, comuna Brănești (jud. Ilfov), Cercetări Arheologice 11, p. 371-405
2. DMASI, Proiectul Listei Monumentelor Istorice, 1991 [Proiect LMI] (sursa fişei de sit)
3. Sandu (1992), V. Sandu, Cercetările arheologice de suprafață din nordul Sectorului Agricol Ilfov, Cercetări arheologice în Bucureşti; IV; anul 1992, pag. 289-324
4. Sandu (2017), Vasilica Sandu, Descoperiri arheologice în situl Vlădiceasca, Punctul La Merii Barbului, Revista de Cercetări Arheologice și Numismatice 2017, p. 164-196.
5. Trohani (2000), G. Trohani, Obiecte din lut ars și piatră, precum și vase ceramice descoperite în așezarea getică de la Vadu Anii, comuna Brănești (jud. Ilfov), Cercetări Arheologice 11, p. 371-405
Note:
1.
Http://ran.cimec.ro/sel.asp , accesat în data de 5.10.2021.
2.
https://patrimoniu.ro/images/lmi-2015/LMI-IF.pdf accesat în data de 5.10.2021.
3.
Sandu 1992.
4.
Sandu 1992, p. 289.
5.
Sandu 1992, p. 301-309.
6.
Sandu 1992, p. 296.
7.
Sandu 1992, p. 296
8.
Sandu 1992, p. 296-297.
9.
Sandu 1992, p. 297.
10.
Sandu 1992, p. 296.
11.
Sandu 1992, p. 297.
12.
Trohani 2000, p. 371-405, Sandu 2017, 169-172.