Sutoru | Comuna: Zimbor | Judeţ: Sălaj | Punct: „Valea Căpușului” | Anul: 2022
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Titlu raportului:
Raportul de cercetare de la Sutor, com. Zimbor, jud. Sălaj Punct: „Valea Căpușului”
Anul cercetarii:
2022
Perioade:
Preistorie; Antichitate; Evul Mediu;
Epoci:
Epoca bronzului; Epoca romană; Epoca migraţiilor;
Tipuri de sit:
Aşezare deschisă; Aşezare civilă; Castru;
Cod RAN:
| 143183.01 |
Județ:
SĂLAJ
Unitate administrativă:
ZIMBOR
Localitate:
SUTORU
Punct:
„Valea Căpușului”
Localizare:
| 143183.01 |
Lista Ilustrațiilor - 5
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Cociș | Sorin | responsabil | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Lăzărescu | Vlad Andrei | responsabil sector | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Bârcă | Vitalie | participant | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Szabolcs | Ferencs | participant | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Opreanu | Coriolan | participant | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Copos | Gelu | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Kövecsi | Akos | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Socaciu | Sergiu | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Postoș | Răzvan | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Piticaru | Alina Ioana | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Vágó | Katalin | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Bărbulescu | Mihai | participant | Academia Română |
Raport:
În contextul continuării lucrărilor de construcție pentru Autostrada Transilvani, în perioada 20 iunie – 20 noiembrie 2022, sunt reluate cercetările arheologice preventive din zona sitului arheologic de la Sutor. În urma acestor cercetări au putu fi identificate și documentate 4130 de contexte arheologice care datează din diferite perioade preistorice și istorice. Un prim orizont cronologic prezent este cel al epocii bronzului, caracterizat printr-o locuire de slabă intensitate, în teren fiind identificate relativ puține structuri, dintre acestea din urmă cele mai numeroase fiind gropi menajere. Perioada medievală timpurie a produs o cantitate relativ însemnată de material arheologic, în special ceramică lucrată la roată cu decor în valuri incizat realizat cu pieptenul, dar și o serie de structuri constructive tipice perioadei, respectiv locuințe ce aveau amenajate instalații de încălzire de tip pietrar. Putem presupune o locuire concentrată cu precădere în zona central-nordică a suprafețelor investigate, compusă atât din locuințe de suprafață (delimitate pe baza dispersiei materialului arheologic), dar și locuințe adâncite în sol. De departe însă, cea mai consistentă locuire în zonă este locuirea civilă aparținând epocii romane, respectiv vicus-ul militar dezvoltat în jurul castrului auxiliar de aici.
Întreaga strategie de cercetare propusă pentru campania din anul 2022 a avut la bază un model de predicție GIS a impactului lucrărilor de infrastructură rutieră asupra patrimoniului cultural din zona sitului de la Sutor, elaborat încă de la finalul campaniei din anul 2021 pe baza datelor culese în teren cu acea ocazie (Pl. I). Pe baza acestui model au fost planificate unitățile de excavare a căror realizare s-a desfășurat în două etape. În prima etapă a cercetărilor au fost planificate 4 secțiuni de control amplasate în așa fel încât să putem verifica acuratețea modelului de predicție GIS, dar și pentru a surprinde potențiale limite ale locuirii romane de aici. Rezultatele cercetării au ilustrat faptul că într-adevăr adâncimile estimate pe baza modelului de predicție au fost corecte, marja de eroare fiind de aprox. 5%. În același timp, săpătura arheologică a reliefat faptul că există urme ale locuirii din epoca romană în toate secțiunile. În ceea ce privește extinderea așezării, s-a putut observa o scădere a densității complexelor arheologice înspre zona de est. Din nefericire, secțiunea S3/2022, ce avea rolul de a verifica densitatea locuirii în extremitatea estică a zonei afectate, nu a putut fi realizată, deoarece în arealul respectiv era deja amplasată, încă de la începutul campaniei arheologice, stația de betoane UMB, împiedicând astfel accesul arheologilor în zonă. Chiar și fără această secțiune, am putut observa că structurile romane continuă și în acea zonă, fiind compuse din construcții de lemn aliniate la drumul ce lega castrul de la Bologa de cel de la Porolissum.
În cea de-a doua etapă a lucrărilor s-a trecut la cercetarea în suprafață, prin suprafețele convențional numite Sup2, Supt2A și Sup2B, ce cuprindeau porțiuni din zonele de „urcare – coborâre” pe autostrada Transilvania, precum și o porțiune a tronsonului de autostradă propriu-zisă (Pl. II). Dinamica cercetărilor a presupus începerea lucrărilor de la est către vest în ideea de a observa concentrarea complexelor arheologice către zona de maximă aglomerare. Așadar, prima suprafață excavată a fost Sup2B, observându-se o creștere a densității complexelor arheologice de la est spre vest. Marea majoritate a complexelor arheologice descoperite în cele trei sectoare constau în gropi menajere aflate în diferite relații de superpoziție cu elementele unor structuri mari de lemn, dar și cu fântâni. Structurile identificate în acest an cuprind o serie de structuri de lemn de mari dimensiuni, similare cu cele identificate în 2021 și care îndeplineau probabil rolul unor spații de depozitare.
Cele mai importante structuri identificate în acest an sunt reprezentate de trei structuri de piatră. Prima dintre ele, amplasată în cadrul Sup2B, reprezintă o structură rectangulară de piatră, cu o compartimentare interioară incertă, înconjurată de o incintă pătrată cu o bază de piatră și fundație din pietriș. Incinta mai prezintă la interior două structuri anexe amplasate în colțul sudic, respectiv colțul nordic al acesteia (Pl. III/1). Structura în sine pare să reprezinte o reamenajare a unei structuri de lemn mai timpurii, ale cărei urme au putut fi surprinse arheologic. Cea de-a doua clădire identificată în 2022 este amplasată mai la vest de prima, spre limita vestică a Sup2, și constă tot dintr-o clădire rectangulară. Și în acest caz compartimentarea interioară a clădirii este dificil de determinat, având cel puțin două încăperi (Pl. III/2). Starea de conservare a acestei clădiri este mult mai precară, zidurile păstrându-se doar la nivelul fundației, iar unele dintre ele fiind scoase cu totul, observându-se doar urma gropii de scoatere. În ambele cazuri, nici planimetria, nici materialul arheologic recuperat din interiorul acestor clădiri nu au permis stabilirea unei funcționalități certe. A treia clădire identificată este mult mai bine păstrată, prezentând și o structură mai complexă (Pl. IV). Ea prezintă un număr de 10 încăperi la care pare să se mai adauge și unele structuri anexe (camera XI?). Clădirea era prevăzută cu sistem de hypocaust dispus de-a lungul unor canale ce au putut fi identificate în camerele II și VIII. Nivelul de călcare al încăperii a putut fi stabilit cu certitudine în camerele VII și VIII, unde a fost identificată o podea de coccio pesto. În fața laturii de sud-vest, clădirea pare să fi fost prevăzută cu un portic, în dreptul acestei laturi fiind identificat un aliniament de 6 baze rectangulare de piatră. Până în momentul de față funcționalitatea clădirii nu a putut fi determinată. Cert este că atât ea, cât și celelalte două clădiri amintite mai sus, fac parte din faza a doua de locuire a așezării, ele suprapunând în repetate rânduri urmele unor structuri mai vechi din lemn.
Tot în cadrul campaniei din anul 2022 a mai putut fi cercetat în suprafață un segment lung de 166,4 m din drumul roman Bologa – Sutor ce tranzitează vicus-ul militar de la Sutor (Pl. V). Din punct de vedere structural drumul are o lățime de 6,1 m fiind amenajat din piatră amestecată provenind din 4 cariere diferite, două dintre acestea fiind situate în imediata apropiere a sitului. De-o parte și de alta a drumului sunt 2 rigole, care iau forma unor șanțuri, menite să dreneze apa pluvială, drumul în sine fiind bombat către centrul său. Este amenajat dintr-un singur rând de pietre, dar care au fost dispuse pe cant și oblic în așa fel încât să asigure o mai mare rezistență a acestuia. Extremitatea sa vestică a fost în schimb distrusă de un braț mort al râului Almaș, cândva în perioada post-romană. Pe baza observațiilor stratigrafice și a descoperirilor arheologice, printre care o serie de monede emise de Antoninus Pius (recoltate de pe suprafața drumului), putem data construcția drumul cândva în cea de-a doua treime a sec. II p. Chr.
Un ultim aspect semnificativ al campaniei din 2022 din cadrul vicus-ului de la Sutor, îl constituie identificarea și cercetarea unui areal meșteșugăresc ce cuprindea ateliere de producție a ceramicii. Aceste ateliere constau în cuptoare de ars ceramică de formă circulară, prevăzute cu un grătar sprijinit pe un pilon de susținere. Din punct de vedere structural / tipologic, cuptoarele ceramice identificate la Sutor nu își găsesc analogii numeroase în provincia Dacia. Avem de-a face cu o situație oarecum ciudată în care aproape fiecare cuptor se poate identifica structural unor tipuri diferite, cu câteva excepții, aproape fiecare cuptor reprezintă un tip constructiv diferit. Însă cele mai curioase elemente sunt reprezentate de cele câteva cuptoare cu picior median de formă rectangulară realizate din „cămășuirea” cu lut a unor oale rebutate, situație întâlnită în 4 cazuri distincte o situație ce poate fi interpretată drept un element local specific sitului de aici (Pl. VI).
Abstract [EN]:
The rescue excavations within the Sutor archaeological site (Sălaj county) were carried out between June 20th and November 20th. As a result of these research, 4130 archaeological contexts were identified and documented within a wide chronological range, starting with the Bronze Age and going up to the Early Middle Ages. Of these, the most numerous contexts, totaling approximately 95%, belong to the civil settlement of the Roman era developed in the vicinity of the Roman fort. The entire research strategy proposed for the 2022 campaign was based on a GIS prediction model of the impact of construction works on the archaeological heritage, developed since the end of the 2021 campaign. In the first phase of the research, 3 control trenches are excavated to verify the stratigraphy and the accuracy of the GIS model. Then surface research was carried out through three areas conventionally named Sup2, Sup2A and Sup2B. Within these surfaces, it was possible to identify structural elements that fit into the two housing stages of the settlement already known from previous research. Important are three structures with uncertain functionality dating from the stone phase of the settlement. It is a stone structure with an uncertain internal compartmentation surrounded by a stone-soled enclosure, another rectangular structure in a very poor state of preservation and a third building with a much more complex structure. The latter is much better preserved, showing a number of 10 rooms inside, to which some annexed structures may have been added. Some of these rooms were equipped with a hypocaust heating system, and in some places the treading level could be identified, represented by the remains of a coccio pesto floor. In front of the southwest side, the building seems to have been provided with a portico, next to this side, an alignment of 6 rectangular stone bases has been identified. On the occasion of this year's research, a new segment of the Romanian road Bologa - Sutor with a length of 166.4 m was also researched. It is arranged from a single row of stones, arranged on the edge and diagonally in such a way as to ensure its greater resistance. A last significant aspect of the 2022 campaign within the vicus is the identification and research of a craft area that included ceramic production workshops. These workshops consist of several ceramic kilns whose structure presents various particularities.
Bibliografie:
1. Cociș, S. (2021). Un nou signaculum din Dacia romană. Cercetări Arheologice, 28(2), 439-446.
2. Cociș, S., Zăgreanu, R., & Tamba, D. (2009). Piese sculpturale din castrul roman de la Sutoru. Revista Bistriței, 23, 53-68.
3. Cociș, S., Blaga, D., Opreanu, C. H., Lăzărescu, V.-A., Tamba, D., Onofrei, C., Mihai, A., Ferencz, Sz., & Zolya, L. (2014). Castrul roman de la Sutoru. În Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2013 (p. 144). București.
4. Cociș, S., Opreanu, C. H., Lăzărescu, V.-A., Tamba, D., Onofrei, C., & Blaga, D. (2015). Castrul roman de la Sutoru. În Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2014 (pp. 134-137). Pitești – București.
5. Cociș, S., & Onofrei, C. (2019). Cohors I Brittonum on a tile stamp found at Sutoru. În I. G. Farkas, R. Neményi, & M. Szabó (Eds.), Artificem commendat opus. Studia in honorem Zsolt Visy (pp. 29-36). Pécs.
6. Cociș, S., Lăzărescu, V. A., & Socaciu, S. T. (2021). An Overwiew of the Archaeological research in the Roman fort and vicus at Sutor. Ephemeris Napocensis, XXXI, 223-258.
7. Cociș, S., Lăzărescu, V. A., & Socaciu, S. T. (2022). Cercetările arheologice din castrul și vicus-ul de la Sutor (2001-2021). Cercetări Arheologice, 29(1), 83-130.
8. Cociș, S., Lăzărescu, V. A., Opreanu, C. H., Ursuțiu, A., Ferencz, Sz., Socaciu, S. T., Taloș, T., Mărincean, A., Brândușan, L. M., & Nagy, N. (2022a). Sutor, com. Zimbor, jud. Sălaj Punct: „Valea Căpușului”. În Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2021 (pp. 719-726). București.
9. Găzdac, C., Lăzărescu, V. A., Cociș, S., & Socaciu, S. T. (2021). Coins in archaeological context (II). The civilian bath of the auxiliary fort from Sutor (Romania, Sălaj county). Journal of Ancient History and Archaeology, 8(3), 74-101.
10. Găzdac, C., Lăzărescu, V. A., & Cociș, S. (2022). Coins in archaeological context (II). The vicus of the auxiliary fort from Sutor (Romania, Sălaj County). Journal of Ancient History and Archaeology, 9(4), 27-80.
11. Ilieș, C., Cociș, S., Marcu, F., Tamba, D., & Matei, A. (2002). Raport privind cercetările arheologice de la Sutor. Studia Universitatis Babeș-Bolyai. Theologia Greco-Catholica Varadiensis, 47(1), 131-151.
12. Ilieș, C., Cociș, S., Marcu, F., Tamba, D., & Matei, A. (2002a). Săpăturile de la Sutor din 2001. În Cronica Cercetărilor Arheologice. Campania 2001 (pp. 302-304). București.
13. Ilieș, C., Cociș, S., Mustață, S., Tamba, D., Matei, A. V., Marcu, F., Ștefan, D., & Duțescu, M. (2007). Săpăturile de la Sutoru, com. Zimbor, jud. Sălaj, Punct: La Cetate. În Cronica Cercetărilor Arheologice. Campania 2006 (pp. 355-356). București.
14. Ilieș, C., Cociș, S., Mustață, S., Matei, A., Tamba, D., Marcu, F., Cupcea, G., & Petiș, I. (2009). Sutoru, com. Zimbor, jud. Sălaj, în Valachica. În Cronica Cercetărilor Arheologice. Campania 2008 (pp. 208-209). Târgoviște.
2. Cociș, S., Zăgreanu, R., & Tamba, D. (2009). Piese sculpturale din castrul roman de la Sutoru. Revista Bistriței, 23, 53-68.
3. Cociș, S., Blaga, D., Opreanu, C. H., Lăzărescu, V.-A., Tamba, D., Onofrei, C., Mihai, A., Ferencz, Sz., & Zolya, L. (2014). Castrul roman de la Sutoru. În Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2013 (p. 144). București.
4. Cociș, S., Opreanu, C. H., Lăzărescu, V.-A., Tamba, D., Onofrei, C., & Blaga, D. (2015). Castrul roman de la Sutoru. În Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2014 (pp. 134-137). Pitești – București.
5. Cociș, S., & Onofrei, C. (2019). Cohors I Brittonum on a tile stamp found at Sutoru. În I. G. Farkas, R. Neményi, & M. Szabó (Eds.), Artificem commendat opus. Studia in honorem Zsolt Visy (pp. 29-36). Pécs.
6. Cociș, S., Lăzărescu, V. A., & Socaciu, S. T. (2021). An Overwiew of the Archaeological research in the Roman fort and vicus at Sutor. Ephemeris Napocensis, XXXI, 223-258.
7. Cociș, S., Lăzărescu, V. A., & Socaciu, S. T. (2022). Cercetările arheologice din castrul și vicus-ul de la Sutor (2001-2021). Cercetări Arheologice, 29(1), 83-130.
8. Cociș, S., Lăzărescu, V. A., Opreanu, C. H., Ursuțiu, A., Ferencz, Sz., Socaciu, S. T., Taloș, T., Mărincean, A., Brândușan, L. M., & Nagy, N. (2022a). Sutor, com. Zimbor, jud. Sălaj Punct: „Valea Căpușului”. În Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2021 (pp. 719-726). București.
9. Găzdac, C., Lăzărescu, V. A., Cociș, S., & Socaciu, S. T. (2021). Coins in archaeological context (II). The civilian bath of the auxiliary fort from Sutor (Romania, Sălaj county). Journal of Ancient History and Archaeology, 8(3), 74-101.
10. Găzdac, C., Lăzărescu, V. A., & Cociș, S. (2022). Coins in archaeological context (II). The vicus of the auxiliary fort from Sutor (Romania, Sălaj County). Journal of Ancient History and Archaeology, 9(4), 27-80.
11. Ilieș, C., Cociș, S., Marcu, F., Tamba, D., & Matei, A. (2002). Raport privind cercetările arheologice de la Sutor. Studia Universitatis Babeș-Bolyai. Theologia Greco-Catholica Varadiensis, 47(1), 131-151.
12. Ilieș, C., Cociș, S., Marcu, F., Tamba, D., & Matei, A. (2002a). Săpăturile de la Sutor din 2001. În Cronica Cercetărilor Arheologice. Campania 2001 (pp. 302-304). București.
13. Ilieș, C., Cociș, S., Mustață, S., Tamba, D., Matei, A. V., Marcu, F., Ștefan, D., & Duțescu, M. (2007). Săpăturile de la Sutoru, com. Zimbor, jud. Sălaj, Punct: La Cetate. În Cronica Cercetărilor Arheologice. Campania 2006 (pp. 355-356). București.
14. Ilieș, C., Cociș, S., Mustață, S., Matei, A., Tamba, D., Marcu, F., Cupcea, G., & Petiș, I. (2009). Sutoru, com. Zimbor, jud. Sălaj, în Valachica. În Cronica Cercetărilor Arheologice. Campania 2008 (pp. 208-209). Târgoviște.