Sutoru | Comuna: Zimbor | Judeţ: Sălaj | Punct: „Valea Căpușului” | Anul: 2021
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Titlu raportului:
Raportul de cercetare de la Sutor, com. Zimbor, jud. Sălaj Punct: „Valea Căpușului”
Anul cercetarii:
2021
Perioade:
Preistorie; Antichitate; Evul Mediu;
Epoci:
Epoca bronzului; Epoca romană; Epoca migraţiilor;
Tipuri de sit:
Aşezare deschisă; Aşezare civilă; Castru;
Cod RAN:
| 143183.01 |
Județ:
SĂLAJ
Unitate administrativă:
ZIMBOR
Localitate:
SUTORU
Punct:
„Valea Căpușului”
Localizare:
| 143183.01 |
Lista Ilustrațiilor - 5
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Cociș | Sorin | responsabil | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Lăzărescu | Vlad | responsabil sector | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Ferencz | Szabolcs | participant | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Ursuţiu | Adrian | participant | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Opreanu | Coriolan | participant | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Brândușan | Lavinia | participant | Muzeul Judeţean Satu Mare |
| Nagy | Norbert | participant | Muzeul Judeţean Satu Mare |
| Taloș | Teodor | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Mărinceanu | Andrei | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Socaciu | Sergiu | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
Raport:
În contextul lucrărilor de construcție pentru Autostrada Transilvania, în perioada 1 februarie - 20 iunie 2021, s-au desfășurat cercetări arheologice preventive în zona sitului roman de la Sutor. Cu această ocazie au putut fi identificate un număr de 850 de contexte arheologice, cuprinse într-un interval cronologic larg, ce începe în epoca bronzului și se întinde până în evul mediu timpuriu. Descoperirile datate în epoca bronzului constau dintr-o serie de gropi menajere din a căror umplutură au putut fi extrase materiale arheologice, în special fragmente ceramice. Contextele specifice evului mediu timpuriu sunt ceva mai numeroase, concentrându-se cu precădere în zona nordică a suprafeței cercetate arheologic; este vorba despre o serie de bordeie încadrabile cronologic pe baza materialului ceramic. Dintre toate descoperirile arheologice, cele mai numeroase, însumând aproximativ 95% din totalul contextelor arheologice identificate, sunt cele de epocă romană.
Odată începute lucrările, primul obiectiv urmărit de echipa de cercetare a fost evaluarea impactului pe care ar fi urmat să-l aibă lucrările de construcție asupra patrimoniului arheologic. Deoarece din planurile inițiale ale autostrăzii (pl. I), viitorul inel de coborâre de pe autostradă părea că urmează să afecteze elementele defensive ale castrului pe latura de sud-est, a fost realizată o secțiune de 66,4 x 4 m perpendiculară peste latura respectivă a castrului. Cu ajutorul acestei secțiuni au putut fi documentate cele două faze ale castrului de piatră, cuprinzând în prima fază un sistem defensiv bazat pe un șanț de apărare, care a fost dezafectat în cea de-a doua fază, fiind înlocuit cu un nou sistem defensiv, ce cuprindea două șanțuri de apărare (pl. II). Totodată, s-a confirmat din nou situația observată în cercetările anterioare, respectiv faptul că zidul de pe latura de sud-est a fost demantelat la un moment dat, fiind identificată groapa de scoatere a acestuia. În același timp, a fost confirmată și acea „zonă tampon” ce separa elementele militare ale sitului ce cele civile. În urma acestor cercetări s-a reușit modificarea planurilor inițiale ale autostrăzii, raza inelului de coborâre de pe autostradă fiind redusă pentru a nu afecta sistemul defensiv al castrului.
Pentru așezarea civilă dezvoltată în jurul castrului, ce urma să fie afectată în mod direct de lucrările de construcție, s-a trecut la excavarea unei serii de 16 sondaje de control (pl. I). în vederea stabilirii unei stratigrafii generale a sitului, împreună cu excavarea a trei suprafețe extinse, acoperind astfel întreaga zonă ce urma să fie afectată de lucrările de construcție. Întreaga zonă excavată cuprinde o suprafață de 11687 m2, în toate sondaje fiind surprinse nivele arheologice. Din punct de vedere cronologic, așezarea civilă are două faze principale: (1) o fază de lemn și (2) o fază de piatră, dar pentru moment, sincronizarea acestora cu fazele de construcție ale castrului nu poate fi realizată.
Printre cele mai importante descoperiri din așezarea civilă se numără cele două segmente de drum roman, unul dintre ele reprezentând drumul imperial ce duce de la Napoca la Porolissum, iar celălalt, reprezentând un drum ce lega castrul de la Bologa de cel de la Sutor (pl. III). Pe baza traiectoriei celor două segmente de drum a putut fi determinat locul unde cele două drumuri ar trebui să se intersecteze, dar din păcate această zonă a fost inaccesibilă cercetării arheologice, deoarece este suprapusă de stația de beton și de sediul general regional al șantierului, săparea și documentarea acestei intersecții rămânând un obiectiv primordial pentru cercetările din anii următori, cel mai probabil după ce lucrările de pe acest tronson al autostrăzii vor fi încheiate.
Din punct de vedere tehnic, au putut fi constatate diferențe între cele două segmente de drum cu privire la proveniența pietrelor folosite și a tehnicii de construcție, putându-se astfel propune o cronologie relativă a celor două. Astfel, segmentul cel mai timpuriu este reprezentat de drumul ce ocolește latura sudică a castrului, identificat cu drumul imperial ce duce de la Napoca la Porolissum, databil pe la începutul provinciei, așa cum sugerează și stâlpii miliari descoperiți la Aiton și Mera. Segmentul care se îndreaptă spre castrul de la Bologa pare să fie puțin mai târziu, așa cum rezultă din datele stratigrafice înregistrate pe sit și după cum indică artefactele cu putere de datare recuperate din contextele arheologice contemporane drumului, acestea sugerând o datare pe la mijlocul sau în a doua treime a sec. II p. Chr.
În limita nordică a vicus-ului militar a fost cercetat și documentat un centru de producție ceramic. Cu această ocazie a putut fi cercetat în întregime un cuptor de ars ceramică de formă circulară, prevăzut cu un grilaj ce se sprijinea pe un pilon central. Materialul ceramic recuperat din interiorul cuptorul constă într-un număr de 1438 de fragmente de vase ceramice, mai multe opaițe și statuete de teracotă cu reprezentarea zeiței Venus și a lui Genius cucullatus. Din ceea ce reiese din analiza preliminară a materialului arheologic, se pare că avem de-a face cu depunerea unor resturi menajere, cuptorul fiind la un moment dat scos din uz și transformat în groapă menajeră. Pe lângă acest cuptor, urmele altor cuptoare au putut fi identificate, dar datorită sistării lucrărilor, acestea au rămas necercetate momentan.
Cea mai semnificativă descoperire realizată în acest an este reprezentată de termele civile din vicus, amplasate la aproximativ 8 m sud de drumul imperial Napoca-Porolissum și care au putut fi cercetate integral (pl. IV). Clădirea termelor acoperă o suprafață de 27,2 x 14,6 m, fiind prevăzută cu 12 încăperi a căror funcționalitate, cel puțin în unele cazuri, pare să se fi modificat constant de-a lungul diferitelor etape de funcționare. Zona acoperită de băile civile a fost de asemenea locuită în timpul primei faze a vicus-ului, unde o serie de structuri de lemn au fost arse cu scopul de a curăța terenul pentru construirea acestei structuri de piatră. Pe baza observațiilor stratigrafice și diferitelor modificări structurale constatate, a putut fi stabilit un număr de patru faze de construcție. De-a lungul timpului, o serie de modificări structurale și funcționale importante au marcat principalele etape ale complexului, cele mai importante fiind modificările succesive ale încăperii H, din timpul primelor trei faze și alăturarea încăperii I în timpul celei de a patra faze. Pe baza descoperirilor monetare s-a putut stabili o cronologie relativă a edificiului, ce trebuie să fi început cândva în timpul lui Septimius Severus (în special fazele II-III), mergând până spre mijlocul sec. III p. Chr., cele mai târzii monede descoperite fiind emise în timpul domniei lui Severus Alexander (faza IV). Această datare este confirmată și de cele două fibule, recuperate din terme, tip Cociș 37a8b1a1 și Cociș-Bârcă A VII/I/B2a1a1, databile tot în acest interval.
Spre finalul campaniei, datorită unor modificări în planurile de construcție ale autostrăzii, a fost necesară o nouă evaluare a impactului potențial al lucrărilor de construcție asupra patrimoniului arheologic (pl. V ). În vederea acestui lucru, au fost realizate noi sondaje de control, ocazie cu care au putut fi identificate urmele unor structuri de piatră amplasate spre vest de zona „atelierelor ceramice”, fiind confirmată, totodată, și aici, acea presupusă „zonă tampon” lipsită de construcții din jurul castrului. Din nefericire, cercetările arheologice din această zonă nu au putut fi duse la bun sfârșit datorită sistării lucrărilor, urmând să fie reluate în anul următor.
Abstract [EN]:
Due to the infrastructure works for the construction of the Transilvania Highway, between 1st of February and the 20th of June 2021, rescue excavations were performed in the area of the Roman site at Sutor, Sălaj County. A number of 850 archaeological contexts were recorded spanning from the Bronze Age up until the Early Middle Ages, with a massive habitation of the area in the Roman period. The archaeological campaign started with a series of test trenches destined to establish both the general stratigraphy of the site and the impact of the construction works upon the Roman fort (a site nominated in the Dossier compiled by the Romanian authorities for the UNESCO World Heritage Sites) situated in the vicinity of the highway. A total of 16 trenches and 3 areas were excavated accounting for a total surface of 11687 m2 being was researched and documented. With this occasion we were able to establish that the site had (1) an initial timber phase and a subsequent (2) stone phase. At the same time, we were able to establish the fact that the initial plan of the structures associated with the highway were affecting the defence system of the Roman fort, a reason for which we successfully managed to change the initial plan of the Transylvania highway. The most spectaculat finds that this campaign offered refer to a pottery workshop, two segments of Roman roads (one leading from Napoca to Porollissum and another one linking the fort at Bologa with Sutor) and the civillian baths. Regarding the pottery kiln, it comprised a total no. of 1438 pottery fragments, several clay lamps and terracottas depicting the goddess Venus and Genius cucullatus. The most interesting thing concerning the two segments of Roman roads that were identified refers to the fact that based on their calculated trajectory, they would form a junction in close vicinity of the site, an area that needs to be investigated further since such junctions are not documented archaeologically in the Roman province of Dacia. Probably the most spectacular discovery refers to the civillian bathhouse building, that was entirely excavated and documented. The edifice has a length of 27,2 x 14,6 m being strucured in 12 separate rooms that in time changed both their shape and probably their function as well. From a chronological point of view, we were able to establish 4 main phases, phases II and III being probably erected during the reign of Septimius Severus, while phase IV being the lates stage of development that took place based on the analysis of the monetary finds during the reign of Severus Alexander.
Bibliografie:
1. Cociș (2021) - S. Cociș, Un nou signaculum din Dacia romană. Cercetări Arheologice 28, 2, 2021, 439-446.
2. Cociș/Zăgreanu/Tamba (2009) - S. Cociș/R. Zăgreanu/D. Tamba, Piese sculpturale din castrul roman de la Sutoru. Revista Bistriței 23, 2009, 53-68.
3. Cociș et alii (2014) - S. Cociş/D. Blaga/C. H. Opreanu/V.-A. Lăzărescu/D. Tamba/C. Onofrei/ A. Mihai/Sz. Ferencz/L. Zolya, Castrul roman de la Sutoru. In: Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2013 (București 2014), 144
4. Cociș et alii (2015) - S. Cociş/C. H. Opreanu/V.-A. Lăzărescu/D. Tamba/C. Onofrei/D. Blaga, Castrul roman de la Sutoru. In: Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2014 (Pitești – București 2015), 134-137.
5. Cociș/Onofrei (2019) - S. Cociș/C. Onofrei, Cohors I Brittonum on a tile stamp found at Sutoru. In: I. G. Farkas, R. Neményi, M. Szabó (eds.), Artificem commendat opus. Studia in honorem Zsolt Visy (Pécs 2019), 29-36.
6. Cociș et alii (2021) - S.Cociș/V. A. Lăzărescu/ S.T. Socaciu, An Overwiew of the Archaeological research in the Roman fort and vicus at Sutor, Ehemeris Napocensis XXXI, 2021, 223-258.
7. Găzdac et alii (2021) - C. Gâzdac,V. A. Lăzărescu, S. Cociș, S.T. Socaciu, Coins in archaeological context. (II) The civilian bath of the auxiliary fort from Sutor (Romania, Sălaj-county), Journal of Ancient History and Archaelogy, 8.3, 2021, 74-101.
8. Ilieş et alii (2002) - C. Ilieş/S. Cociş/F. Marcu/D. Tamba/A. Matei, Raport privind cercetările arheologice de la Sutor. Studia Universitatis Babeş- Bolyai. Theologia Greco-Catholica Varadiensis 47, 1, 2002, 131-151, Ilieş et alii 2002a.
9. C. Ilieş/S. Cociş/F. Marcu/D. Tamba/A. Matei, Săpăturile de la Sutor din 2001. In: Cronica Cercetărilor Arheologice. Campania 2001 (București 2002), 302-304.
10. Ilieş et alii (2007) - C. Ilieş/S. Cociş/S. Mustaţă/D. Tamba/A. V. Matei/F. Marcu/D. Ştefan/M. Duţescu, Săpăturile de la Sutoru, com. Zimbor, jud. Sălaj, Punct: La Cetate. In: Cronica Cercetărilor Arheologice. Campania 2006 (Bucureşti 2007), 355-356.
11. Ilieş et alii (2009) - C. Ilieş/S. Cociş/S. Mustaţă/A. Matei/D. Tamba/F. Marcu/G. Cupcea/I. Petiş, Sutoru, com. Zimbor, jud. Sălaj, în Valachica. In: Cronica Cercetărilor Arheologice. Campania 2008 (Târgovişte 2009), 208-209.
2. Cociș/Zăgreanu/Tamba (2009) - S. Cociș/R. Zăgreanu/D. Tamba, Piese sculpturale din castrul roman de la Sutoru. Revista Bistriței 23, 2009, 53-68.
3. Cociș et alii (2014) - S. Cociş/D. Blaga/C. H. Opreanu/V.-A. Lăzărescu/D. Tamba/C. Onofrei/ A. Mihai/Sz. Ferencz/L. Zolya, Castrul roman de la Sutoru. In: Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2013 (București 2014), 144
4. Cociș et alii (2015) - S. Cociş/C. H. Opreanu/V.-A. Lăzărescu/D. Tamba/C. Onofrei/D. Blaga, Castrul roman de la Sutoru. In: Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2014 (Pitești – București 2015), 134-137.
5. Cociș/Onofrei (2019) - S. Cociș/C. Onofrei, Cohors I Brittonum on a tile stamp found at Sutoru. In: I. G. Farkas, R. Neményi, M. Szabó (eds.), Artificem commendat opus. Studia in honorem Zsolt Visy (Pécs 2019), 29-36.
6. Cociș et alii (2021) - S.Cociș/V. A. Lăzărescu/ S.T. Socaciu, An Overwiew of the Archaeological research in the Roman fort and vicus at Sutor, Ehemeris Napocensis XXXI, 2021, 223-258.
7. Găzdac et alii (2021) - C. Gâzdac,V. A. Lăzărescu, S. Cociș, S.T. Socaciu, Coins in archaeological context. (II) The civilian bath of the auxiliary fort from Sutor (Romania, Sălaj-county), Journal of Ancient History and Archaelogy, 8.3, 2021, 74-101.
8. Ilieş et alii (2002) - C. Ilieş/S. Cociş/F. Marcu/D. Tamba/A. Matei, Raport privind cercetările arheologice de la Sutor. Studia Universitatis Babeş- Bolyai. Theologia Greco-Catholica Varadiensis 47, 1, 2002, 131-151, Ilieş et alii 2002a.
9. C. Ilieş/S. Cociş/F. Marcu/D. Tamba/A. Matei, Săpăturile de la Sutor din 2001. In: Cronica Cercetărilor Arheologice. Campania 2001 (București 2002), 302-304.
10. Ilieş et alii (2007) - C. Ilieş/S. Cociş/S. Mustaţă/D. Tamba/A. V. Matei/F. Marcu/D. Ştefan/M. Duţescu, Săpăturile de la Sutoru, com. Zimbor, jud. Sălaj, Punct: La Cetate. In: Cronica Cercetărilor Arheologice. Campania 2006 (Bucureşti 2007), 355-356.
11. Ilieş et alii (2009) - C. Ilieş/S. Cociş/S. Mustaţă/A. Matei/D. Tamba/F. Marcu/G. Cupcea/I. Petiş, Sutoru, com. Zimbor, jud. Sălaj, în Valachica. In: Cronica Cercetărilor Arheologice. Campania 2008 (Târgovişte 2009), 208-209.