Şuteşti | Judeţ: Brăila | Punct: Val | Anul: 2013
CC BY-SA 4.0 Lista Ilustrațiilor - 1
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Cândea | Ionel | participant | Muzeul Brăilei |
| Croitoru | Costin | participant | Muzeul Brăilei |
| Sârbu | Valeriu | participant | Muzeul Brăilei |
Raport:
Valul se întinde pe o distanţă de circa 2,5 Km, la marginea vestică a satului Şuţeşti, fi ind puternic afectat de activităţile cotidiene. Are o înălţime păstrată de 2-4 m şi o grosime la bază de max. 20 m. Traseul său bara un pinten de terasă şi unea două vaduri naturale de acces spre lunca inundabilă a Buzăului.
La capătul său nord-estic se află cimitirul satului, iar locuitorii au început să sape valul pentru a-şi înmormânta defuncţii direct în miezul leossoid al valului, dar acţiunea a fost stopată; în plus, pe traseul său au fost executate căi de acces spre zone cultivate şi spre lunca Buzăului. În capătul sud-vestic al valului, spre lunca Buzăului, la câţiva metri este vizibilă o incintă rectangulară (aproximativ 25 x 25
m.) din pământ, după toate aparenţele modernă, însă doar cercetările geofi zice ori săpăturile arheologice vor putea lămuri situaţia; acum ea este utilizată ca zonă menajeră, pe versanţii valului şi în această incintă fi ind depozitate cantităţi apreciabile de gunoi menajer.
În anul 2012 au fost reluate cercetările arheologice sistematice de la acest obiectiv, în încercarea de a găsi un răspuns elocvent cu privire la modalitatea de construcţie, rolul şi mai ales cronologia acestei fortifi caţii. În acest scop a fost deschisă o secţiune de 16 x 2 metri, orientată est-vest, perpendicular pe val, pornind din zona mediană a acestuia. În campania anului 2013 am continuat această secţiune, neepuizată în zona şanţului. De asemenea au fost deschise două casete laterale, pe coama valului, pentru a-i verifi ca structura şi modul de execuţie, şi a fost prelungită secţiunea cu 10 metri spre vest.
S-au identifi cat variate succesiuni de depuneri de sedimente, atât de loess, cât şi cu alte texturi şi culori, pentru ridicarea fortifi caţiei. De asemenea, în partea exterioară s-au evidenţiat anumite structuri
din lemn.
Dintre complexele identifi cate menţionăm prezenţa, în apropierea înălţimii maxime a valului, a două gropi şi a unor depuneri de pământ galben bătătorit, în apropierea acestora găsindu-se resturile de bârne din lemn. De menţionat că în cercetările din anii anteriori (2006-2007), în alte zone, în structura valului s-au evidenţiat împletituri din nuiele şi pietre de râu.
Săpăturile arheologice au fost însoţite de cercetări geofi zice şi topografi ce. În aceste condiţii se impune continuarea cercetărilor, pornind chiar cu epuizarea secţiunii deschise, care credem că mai poate oferi surprize, şi evident continuarea spre est, acolo unde P. Polonic văzuse un al doilea şanţ al fortifi caţiei liniare, evidenţiat şi de cercetările geofi zice.
Bibliografie: