.

Cronica Cercetărilor Arheologice
Raport preliminar de cercetare arheologică

Acasă Despre Lista Completă

Şuţeşti | Judeţ: Brăila | Punct: Terasa I | Anul: 2010

Descriere:
Anul cercetarii:
2010
Perioade:
Protoistorie; Evul Mediu;
Epoci:
La Tène; Epoca migraţiilor; Epoca medievală timpurie;
Categorie:
Civil; Domestic; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire; Aşezare rurală;
Cod RAN:
| 44159.03 |
Județ:
Brăila
Unitate administrativă:
Şuţeşti
Localitate:
Şuţeşti
Punct:
Terasa I
Localizare:
| 44159.03 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Nume Prenume Rol Instituție
Cândea Ionel responsabil Muzeul Brăilei
Croitoru Costin participant Muzeul Brăilei
Raport:
Siturile de la Şuţeşti au (re)intrat relativ recent în literatura de specialitate, odată cu iniţierea cercetărilor arheologice. Trei puncte de interes fuseseră doar semnalate anterior, în urma unor recunoaşteri de suprafaţă1. Dintre acestea, doar pe Popină fuseseră efectuate câteva sondaje în anii ’60 şi ’802. La debutul cercetărilor din punctele Val şi Popină s-au efectuat şi o serie de periegheze sistematice în vederea determinării unor noi puncte de interes arheologic, precum şi pentru verificarea informaţiilor cu privire la prezenţa, la suprafaţa terenului, într-un punct aflat la vest de sat, a unor „cioburi de vase lucrate la roată, ornamentate cu striuri şi mai rar haşuri, aparţinând culturii Dridu”3. Cu această ocazie s-a identificat, la aproximativ 4 km SV de localitate şi 3 km SV de DN 22, pe un „pinten” al terasei înalte ce înaintează în vechea luncă a Buzăului, urmele unor aşezări. Acestea se întind pe o suprafaţă destul de mare, atât pe terasa menţionată cât şi pe latura sa sudică, urmele arheologice prezente în arătură fiind răspândite pe câteva hectare. Nu au fost sesizate urme de fortificaţie, în orice caz, cele trei margini ale terasei (de V, N şi E) care pătrund în lunca Buzăului sunt suficient de înalte şi abrupte pentru a oferi o protecţie naturală. Platoul respectiv prezintă o uşoară înclinaţie spre S. Punctul nou identificat a fost denumit Terasa I pentru a fi deosebit de un altul similar ca dispunere, numit de noi Terasa II. Acesta din urmă este poziţionat tot pe un „pinten”, la 700 m NE de primul. Este ceva mai mic şi mai sărac în vestigii, de aici recoltându-se fragmente ceramice specifice culturilor Sântana de Mureş şi Dridu. Obiectivele cercetării: - verificarea informaţiilor cunoscute; - identificarea urmelor de locuire şi stabilirea apartenenţei lor cultural-cronologice; - identificarea unor complexe arheologice; Pentru îndeplinirea obiectivelor propuse s-au efectuat cercetări de suprafaţă sistematice şi câteva sondaje de mici dimensiuni (4 x 2 m). Nu s-a identificat nici un complex, dar materialul arheologic recoltat, destul de bogat, permite constatarea existenţei unor aşezări, din trei perioade distincte: - cea mai târzie dintre acestea este specifică sec. XVII-XVIII şi este jalonată, în special, de prezenţa unor fragmentele ceramice lucrate din pastă de culoare cărămizie şi gri, cu nisip fin în compoziţie, utilizat ca degresant. Ceramica este arsă oxidant pe ambele suprafeţe exterioare, miezul rămânând cenuşiu, mai evident în cazul primei categorii. Nu lipsesc deşi sunt mai rare ca pondere sunt fragmentele ceramice smălţuite pe o singură parte, foarte fragmentare, în general atipice. - următorul nivel cronologic este pus în evidenţă de prezenţa ceramicii cu decor vălurit precum şi a unor vase de tip borcan cu fundul drept şi buza răsfrântă în afară, specifice culturii Dridu. Nu este exclus ca unii bulgări de zgură să aparţină acestei aşezări, dacă nu cumva nivelului cronologic medieval. Alte câteva mici fragmente de „lipitură” arsă pot aparţine oricărui nivel cronologic dintre cele trei sesizate. - cel mai bine documentat este nivelul cronologic specific culturii Sântana de Mureş-Cerneahov. Sunt prezente categoriile ceramice caracteristice perioadei: fragmente de la recipiente lucrate la roată, din pastă cenuşie, fină sau din pastă cărămizie, specifică recipientelor romane, „de import”. Alte fragmente aparţin unor recipiente lucrate „la mână” din pastă grosieră. În ceea ce priveşte forma vaselor cărora le-au aparţinut, aceasta nu se mai poate reconstitui cu suficientă precizie, datorită fragmentării, terenul fiind supus arăturilor sistematice. Mai multe funduri inelare, lucrate din pastă fină, cenuşie, par să fi aparţinut unor recipiente de tipul bolurilor sau cănilor, aşa cum o ilustrează prezenţa unei toarte lăţite. Altele, lucrate din pastă zgrunţuroasă par să fi aparţinut unor oale cu fundul plat. S-au realizat patru sondaje, 4 x 2 m2 însumând un total de 32 m2 cercetaţi. Am folosit pe lângă săpătura manuală şi tehnicile moderne ale cercetărilor de tip survey. Obiectivele cercetărilor viitoare: - identificarea unor complexe arheologice şi stabilirea limitelor aşezărilor.