Şuţeşti | Judeţ: Brăila | Punct: Popină | Anul: 2008
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2008
Perioade:
Preistorie; Protoistorie; Evul Mediu;
Epoci:
Hallstatt; La Tène; Epoca migraţiilor;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive); Civil; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire;
Cod RAN:
| 44159.01 |
Județ:
Brăila
Unitate administrativă:
Şuţeşti
Localitate:
Şuţeşti
Punct:
Popină
Localizare:
| 44159.01 |
Lista Ilustrațiilor - 1
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Pandrea | Stănică | responsabil | Muzeul Brăilei |
| Sîrbu | Valeriu | participant | Muzeul Brăilei |
| Stoian | Viorel | participant | Muzeul Brăilei |
| Vernescu | Mirela | participant | Muzeul Brăilei |
Raport:
Obiectivele campaniei 2008 au fost cercetarea complexelor arheologice identificate anterior, descoperirea unor noi complexe, stratigrafia şi cronologia sitului.
În total, în campania 2008 au fost săpate, până la stratul steril, trei secţiuni (S. 3, S. 4, S. 5) şi două casete (C. 1, C. 2). Datorită prăbuşirii şi erodării malurilor secţiunilor S3 şi S4, începute în anii anteriori, acestea au fost redimensionate. Secţiunea S5 şi casetele C. 1, C. 2 au fost trasate lângă S. 3 şi S. 4 pentru a cerceta integral complexele.
Secţiunea S.3 (4,80 x 4,20 m), orientată NE-SV; ne-am adâncit, pe toată suprafaţa şi în complexe, până la -0,90 - 2,00m, ajungând, în acest fel, la stratul steril din punct de vedere arheologic. După secţionarea podelei din lut bătătorit a Locuinţei 1 şi adâncirea pe toată suprafaţa secţiunii am observat că groapa locuinţei nu mai continuă şi că se evidenţiază mult mai clar Gr. 4 şi Gr. 6. După uniformizarea grundiss-ului secţiunii, la -0,90 – 1 m adâncime, am observat că Gr. 4 este mult mai mare şi că are caracteristicile unei locuinţe adâncite în sol, ceea ce ne-a determinat să redenumim complexul ca fiind Locuinţa 2. Tot la această adâncime am observat, pe lângă profilul sudic al secţiunii, un şanţ (Ş. 1), care a fost tăiat de Gr. 6, dispariţia oricăror urme de pereţi prăbuşiţi provenite din Locuinţa 1 şi stratul steril din punct de vedere arheologic.
Locuinţa 1, de formă ovală (D = 3 x 3,25 m; A= 0,85 m), a fost finalizată în această campanie, confirmându-se prezenţa podelei din lut bătătorit pe toată suprafaţa acesteia.
Locuinţa 2, de formă ovală (DG = 3,50 x 3,70 m; DF = 3 x 3,10 m; A = 1,40 m), considerată iniţial Gr. 4, a fost sesizată în colţul nordic, la -0,90-1,00m adâncime, după nivelarea profilelor refăcute în urma redimensionării S. 3. Groapa locuinţei avea în umplutură cenuşă, fragmente de cărbune de lemn ars, bucăţi de lipitură arsă şi nearsă, oase de animale şi fragmente de vase ceramice. Pe ambele profile ale locuinţei se pot observa: un strat de pământ amestecat cu cenuşă, gros de 0,60m, şi încă un strat de lipitură puternic arsă, cu grosimea de 0,10-0,15 m, care începe la -0,60 m şi, respectiv -0,90 m adâncime faţă de stratul vegetal actual.
Pentru a cerceta Locuinţa 2 au fost trasate două casete, C. 1 şi C. 2, prima paralelă cu latura nordică şi cealaltă paralelă cu latura estică a secţiunii.
Groapa 6, de formă ovală (D = 2 x 2,30 m; A = 1,90 m; A = 1,40 m), a fost observată în săpătură la -1 m, în colţul estic al S. 3 şi continua în profilele estic şi sudic. Gr. 6 taie şanţul, săpat în preistorie, umplutura ei conţinând pământ negru-gălbui, fragmente de vase ceramice, bucăţi de lut ars şi oase de animale.
Şanţul 1 (L= 3,30 m; l= 1,30 m; A = 0,40 m), descoperit în secţiunile S.3 şi S.4, conţinea în umplutură pământ negru, amestecat cu multă cenuşă şi câteva fragmente de vase ceramice. Acesta a fost tăiat, în colţul estic al S. 3, pe o lungime de 1,20 m, de groapa Gr. 6 şi avea adâncimea de -0,40 m, în caroul 2, şi -0,10 m, în caroul 3, coborând în trepte numai în această secţiune.
Caseta 1 (4,20 x 2 m). Trasată la 1 m de S. 3, paralelă cu latura nordică a acesteia, a fost cercetată până la stratul steril din punct de vedere arheologic, identificat la adâncimea de 0,75 m, în caroul 2, şi la - 1,40 m, în caroul 1. În colţul estic al casetei s-au putut observa continuarea Locuinţei 2 şi o aglomerare de fragmente de vase ceramice, între -0,50 -0,80 m, în umplutura gropii.
Caseta 2 (4,80 x 2 m), cercetată parţial, săpată la 0,50 m de latura estică a S. 3 şi paralel cu aceasta, pentru a identifica continuarea Locuinţei 2 şi a Gr. 6, observate în colţurile vestic şi, respectiv, sudic ale casetei.
Materialele arheologice erau concentrate mai mult în complexe şi mai puţin în stratul de cultură. Dacă cercetarea Locuinţei 2 şi a Gr. 6, din C.2, au fost finalizate, ajungându-se până la steril, un alt complex apărut în colţul estic al casetei, rămâne să fie cercetat în următoarele campanii.
S4 = 4,20 x 4,10 m. Secţiunea a fost trasată, paralel şi la 1 m distanţă de latura sud-estică a secţiunii S. 3, în campania 2007, şi a fost finalizată în 2008. În această secţiune au fost descoperite, cum era de aşteptat, o parte din Gr. 6 şi din Şanţul 1, cât şi o altă groapă, Gr. 7, de formă conică şi de dimensiuni reduse. Menţionăm că Şanţul 1 nu era săpat în trepte în S4, având o adâncime constantă pe toată suprafaţa, şi că stratul de pământ negru amestecat cu cenuşă era prezent mult mai la suprafaţă decât în S. 3, adică între -0,45 -0,65 m.
Gr. 7, cercetată parţial, de formă conică (D=1 m, A = 0,30 m), descoperită la -0,90 m, nu conţinea materiale arheologice.
S5 = 4 x 4, m. Secţiunea a fost săpată, paralel şi la 1 m distanţă de latura sud-estică a secţiunii S. 4, iar cercetarea ei a dus la găsirea unor vestigii arheologice prezente în cele două straturi de cultură, dintre care cele mai notabile sunt o unealtă pentru decorat vesele ceramice şi un fragment de grătar de la un cuptor. Secţiunea a fost săpată până la stratul steril (A = 0,90 m), dar nu s-a identificat nici un complex arheologic.
Stratigrafia identificată prezintă următoarea succesiune: a). strat vegetal actual, între 0,05-0,10 m adâncime, b). stratul arheologic II (superior), pământ neagru-brun, între 0,10–0,55 m adâncime, c). stratul arheologic I (inferior), pământ negru-gălbui, între 0,50–0,90 m adâncime, d). strat de pământ brun-gălbui, între 0,70-1,20 m adâncime, e). strat de pământ negru amestecat cu cenuşă, între 0,40-0,60 m adâncime, în S4, şi între 1,15-1,50 m adâncime, în S3.
Fragmentele de vase ceramice şi celelalte materiale arheologice se încadrează în categoriile descoperite în campaniile anterioare şi aparţin culturii Basarabi.
Vasele ceramice, grosiere şi fine, modelate cu mâna, aparţin următoarelor tipuri: vase de tip sac, decorate cu brâu alveolat sau crestat, vase bitronconice şi tronconice, vase cu corp globular, străchini cu marginea invazată, de culoare neagră sau cărămizie, lustruite atât la exterior, cât şi pe interior, decorate cu motive geometrice imprimate, ceşti decorate cu şiruri de „S”, vase în miniatură. Mai menţionăm un vas cu picior, trei unelte pentru decorat vasele ceramice, un fragment de grătar de la un cuptor de ars vase, un fragment de lustruitor din piatră şi o piesă avimorfă.
Cercetările efectuate până în prezent ne dau posibilitatea să afirmăm că pe popina de la Şuţeşti a existat o aşezare a culturii Basarabi, plus rare fragmente ceramice din sec. IV-III a.Chr. De asemenea, cele trei unelte pentru decorat ceramica şi fragmentul de grătar pentru cuptor atestă funcţionarea în zonă a unui/unor ateliere unde se produceau vase ceramice specifice culturii Basarabi.
Piesele descoperite au intrat în patrimoniul M Brăilei, ele fiind supuse operaţiunilor de spălare, conservare şi desenare.
Documentaţia de şantier a fost complexă, constând din planuri, fotografii şi măsurători interdisciplinare.