Şuţeşti | Judeţ: Brăila | Punct: Fortificaţie | Anul: 2007
CC BY-SA 4.0 Lista Ilustrațiilor - 2
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Croitoru | Costin | participant | Muzeul de Istorie Galaţi |
| Sîrbu | Valeriu | responsabil | Muzeul Brăilei „Carol I” |
| Pandrea | Stănică | participant | Muzeul Brăilei „Carol I” |
| Stoian | Viorel | participant | Muzeul Brăilei „Carol I” |
Raport:
Primele menţiuni despre fortificaţia de la Şuţeşti au fost făcute de Pamfil Polonic, într-un raport din 18 mai 1899, în care acesta preciza că la 1 km V de sat se află o cetate cu un val şi două şanţuri de apărare: valul era din pământ şi avea 902 m L, 20 m l şi 2-4 m h, primul şanţ avea 11 m l şi 2 m ad., al doilea şanţ, situat la 16 m depărtare de acesta, avea 7 m l şi 0,50-1 m ad. De asemenea, Pamfil Polonic aminteşte de existenţa resturilor unei palisade din lemn şi a unor pietre de râu care intrau în componenţa sistemului defensiv.
În urma noilor cercetări s-a constatat că fortificaţia se mai păstrează pe o lungime de cca. 1 km, la V de DN22 Brăila - Rm. Sărat, având orientarea NE-SV. La E de acest drum naţional fortificaţia a fost distrusă de localnici atunci când şi-au ridicat locuinţele. Şi la V de drum valul a fost distrus de cimitirul satului (localnicii îşi îngropau defuncţii în miezul de sediment loessoid al acestuia).
Pentru cercetarea fortificaţiei s-a trasat S1=36 x 2 m, din care s-au săpat doar 20 m, până la mijlocul coamei valului. Am cercetat, practic, doar jumătate sud-estică a fortificaţiei, observându-se că aceasta este formată dintr-un val şi un şanţ, aflat în faţa acestuia; partea dinspre NV a ei nu a fost, deci, săpată.
Şanţul este situat la S de val şi are, la partea superioară, o lăţime de 5-6 m, dar întrucât n-a fost săpat în întregime, nu-i cunoaştem adâncimea. La S de şanţ este o altă amenajare din sediment loessoid foarte dur, probabil bătătorit, ridicată spre a împiedica colmatarea şanţului.
Valul are formă trapezoidală, cu baza de cca. 15 m şi partea superioară lată de cca. 6 m, iar h păstrată este 2,5-3 m. Cercetările au evidenţiat şi structura valului, care este formată din straturi succesive de loess şi pământ cenuşiu-brun, care sunt fixate/întărite de amenajări de pietre mari şi mijlocii de râu depuse pe panta dinspre şanţ, dar şi de amenajări de bârne de lemn. Aceste depuneri succesive de pământ erau întărite prin amenajări speciale din bârne de lemn şi prin depuneri de pietre de râu pe panta dinspre şanţ, cu scopul evident de a întări valul şi de a împiedica colmatarea. Deoarece s-au descoperit două amenajări de pietre de râu, aflate la adâncimi diferite, la cca. 45-50 cm una de cealaltă, apreciem că ele reflectă fie momente diferite în cadrul ridicării valului, fie că valul a fost reamenajat/remaniat (adică a fost supraînălţat cu o nouă depunere de sediment loessoid, peste care a fost depus un nou strat de pietre de râu).
În stadiul actual al cercetărilor nu se poate aprecia cu certitudine perioada istorică căreia îi aparţine acest sistem de fortificaţii. Ca formă, el se încadrează în categoria mai largă a fortificaţiilor liniare, dar lipsa artefactelor şi a unor elemente caracteristice unei anume perioade ne împiedică, în acest stadiu al cercetărilor, să-l atribuim unei anumite epoci istorice. De asemenea, dacă valul a fost reamenajat, acest fapt ne face să fim şi mai sceptici în privinţa datării, întrucât nu putem şti, deocamdată, dacă ridicarea şi reamenajarea nu aparţin unor epoci istorice diferite.
În campaniile viitoare ne propunem să finalizăm atât săpăturile din S1, dar şi să secţionăm fortificaţia şi în alt sector, acolo unde în imediata ei apropiere, spre N, pare a exista un castellum.
Rezumat:
Pentru cercetarea fortificaţiei s-a trasat o secţiune, din care s-au săpat doar 20 m, până la mijlocul coamei valului. Am cercetat, practic, doar jumătate sud-estică a fortificaţiei, observându-se că aceasta este formată dintr-un val şi un şanţ, aflat în faţa acestuia; partea dinspre NV a ei nu a fost, deci, săpată. În stadiul actual al cercetărilor nu se poate aprecia cu certitudine perioada istorică căreia îi aparţine acest sistem de fortificaţii. În campaniile viitoare ne propunem să finalizăm atât săpăturile din S1, dar şi să secţionăm fortificaţia şi în alt sector, acolo unde în imediata ei apropiere, spre N, pare a exista un castellum.