Susani | Comuna: Traian Vuia | Judeţ: Timiş | Punct: Grămurada de la Jupani | Anul: 2020
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2020
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Epoca bronzului;
Categorie:
Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Necropolă tumulară;
Cod RAN:
| 159124.03 |
Județ:
Timiş
Unitate administrativă:
Traian Vuia
Localitate:
Susani
Punct:
Grămurada de la Jupani
Localizare:
| 159124.03 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Bunoiu | Victor | participant | Direcţia Judeţeană pentru Cultură Timiş |
| Bertea | Sofia | participant | Direcţia Judeţeană pentru Cultură Timiş |
| Leonti | Iulian | participant | Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă, Caransebeş |
| Marteniuc | Ionuț | participant | Universitatea de Vest, Timişoara |
| Ianculescu | Filip-Paul | participant | Universitatea de Vest, Timişoara |
| Frențoi | Denis Nicolas Ioan | participant | Universitatea de Vest, Timişoara |
| Săndulescu | Adrian | participant | Universitatea de Vest, Timişoara |
| Quatert | Robin | participant | University of Buffalo |
| Pinca | Răzvan | participant | Muzeul de Istorie, Etnografie și Artă Plastică Lugoj |
| Diaconescu | Dragoş | participant | Muzeul Național al Banatului - Timișoara |
Raport:
Perioada de desfăşurare a cercetărilor a fost între 6.07.2020 – 01.08.2020. Echipa de cercetare a fost formată din 5 arheologi (1 expert, 2 specialişti, 2 debutanţi), 1 doctorand de la Buffalo University pentru studiul oaselor calcinate, 4 absolvenţi facultate de istorie. Ţinta principală a campaniei a fost cercetarea unui alt sector din jumătatea sudică a movilei, mai precis zona corespunzătoare arealului sudic al carourilor 4, 5, 6 şi 7 din tronsonul estic al secţiunii S1/2017-2018, puternic afectat de căutătorii de comori ce au braconat Grămurada de la Jupani şi care a fost cercetat în campania 2017 (vezi Diaconescu et al. 2018, 131-132).
Date referitoare la probleme legate de amplasamentul sitului/tumulului, dimensiuni, istoricul cercetării şi toponimie au fost discutate deja în raportul campaniei 2019 deci nu vor mai fi reluate şi în prezentul raport.
Cercetarea a vizat un tronson cu lungimea de 8 m pe axa E-V, din sfertul de SE al movilei. Amploarea cercetării a fost condiţionată şi de forţa de muncă implicată în activitatea de teren.
Astfel zona cercetată, numită SIB, a fost situată în zona vestică a sfertului de SE a tumulului, având latura nordică de 8 m, pe cea estică de 14 m, cea vestică de 21,3 m, limita sa sudică având forma unui arc de cerc. Latura de nord a sectorului cercetat corespunde tronsonului cuprins între metrii 6-14 ai profilului sudic al secţiunii S1/2017-2018. Latura nordică de 8 m a sectorului a fost împărţită în 4 segmente de câte 2 m, liniile de carouri primind cifre de la 4 la 7 inclusiv, de la punctul 0 al profilului de sud al S1/2017-2018. Latura vestică, cu lungimea de 21,3 m, a fost împărţită în 11 segmente (10 dintre ele având lăţimea de 2 m, al unsprezecelea de 1,3 m) ce au primit coduri sub formă de litere, pornind de la A din colţul de NV al sectorului cercetat până la K.
Pentru surprinderea Şanţului 1 ce circumscrie movila a fost practicată secţiunea SIB/1 situată în jumătatea vestică a carourilor 7I, 7J, parţial 7H (lungimea profilului vestic al SIB/1 în acest carou a fost de 0,7 m) şi 7K (lungimea profilului vestic al SIB/1 în acest carou a fost de 1,3 m), de-a lungul profilului vestic al sectorului cercetat. Secţiunea a avut dimensiunile de 1x6 m. Şanţul 1 a fost surprins şi documentat în caroul 7J, la adâncimea de 0,34 m, partea superioară a nivelului, aflat imediat sub stratul vegetal actual fiind caracterizată de prezenţa ceramicii moderne doar în zona şanţului în sine. Tronsonul respectiv de şanţ a fost documentat grafic şi fotografic la nivelul conturării sale.
În caroul 4A, imediat după îndepărtarea solului vegetal a fost observat, conturat şi cercetat complexul C.14, complex surprins şi în campaniile 2017 pe profilul sudic, precum şi în campania 2019 în colţul de nord-vest al caroului 3A. Sectorul de complex aflat pe ductul jumătăţii estice a S1/2017-2018 a fost din păcate complet afectat de braconajul din 2015. Pe profilul sudic al sectorului estic al secţiunii S1/2017-2018, acest complex a fost numerotat cu cifra 3 în cadrul schemei stratigrafice şi a fost considerat atunci posibil braconaj modern. Denominativul de complex C.14 a fost folosit începând cu campania anului 2019. Cercetarea jumătăţii sudice a C.14 ne-a arătat că avem de-a face cu un complex adâncit, din categoria instalaţilor de foc (cuptor) în care a fost efectuată o ardere la temperaturi destul de înalte. Zona fundului complexului şi peretului de sud-est a fost afectat de arderea practicată căpătând o puternică culoare cărămizie specifică arderii în prezenţa unei cantităţi mari de oxigen.
Cercetarea mecanizată a fost făcută pe niveluri succesive încercându-se îndepărtarea unor straturi de pământ care să corespundă nivelurilor observate pe profilul sudic al secţiunii S1/2017-2018, ai cărei primi 14 metri de umplutură din 2017 au fost goliţi ca şi primă etapă, iar tronsonul corepondent din profilul sudic recurăţat. Practic, folosind mijloace mecanizate, au fost îndepărtate nivelurile 1, 2, 5, 6, 7, 8 şi parţial 9. Nu au fost observate intervenţii ulterioare etapei de construcţie a movilei, fiecare nivel de săpare mecanizat fiind urmat de o curăţare efectuată manual de membrii echipei de cercetare.
Curăţarea părţii superioare a platformei de la baza movilei (vezi Diaconescu et al. 2018a, Imag. 1), separată în două unităţi stratigrafice distincte (nivelul 10a platforma de la baza movilei, iar nivelul 10 nivelul brun-roşcat subţire ce este foarte vizibil în zona centrală a movilei si devine din ce în ce mai puţin observabil spre marginile acesteia, dar care acoperă în mod direct nivelul 10a – vezi Diaconescu et al. 2018, 132) a fost făcută prin şpăcluire atentă chiar dacă pachetele de sol ce compuneau nivelurile 7, 8 şi 9 au o structură extrem de compactă şi tare.
Nivelul 10 a fost surprins în carourile 7A, 6A, 7B, 6B, 7C şi parţial în carourile 5A (jumătatea de vest), 5B (sfertul de NV), 6C (sfertul de NV), 7D (colţul de NV). Forma sa, în aria cercetată, are aspectul unui sector de cerc, fiind în perfectă coroborare cu partea superioară a nivelului 10a, confirmând ipotezele lansate în urma cercetărilor din campaniile anterioare. În carourile 6A şi 6B, suprapunând în mod direct nivelul 10 a fost identificată o pată de cenuşă de cărbune lemn de formă aproximativ ovală dar cu linia de demarcaţie a conturului cu un duct neregulat. Acest complex arheologic a fost numit Locul de foc nr. 1. De asemenea pe suprafaţa nivelului 10 au fost remarcate şi delimitate mai multe complexe arheologice după cum urmează: complexul C.19, situat în caroul 7A şi suprapus de profilul magistral, care consta într-o groapă de stâlp cu diametrul de 34 cm şi adâncimea de 17 cm, groapă vizibilă şi pe profilul vestic al unităţii de cercetare SIB (la baza stâlpului, în momentul şpăcluirii suprafeţei nivelului 10 s-a observat o uşoară ridicare a nivelului 10a în jurul acesteia), aspect care indică păstrarea în picioare acestui stâlp în momentul edificării movilei; complexul C.24 situat în caroul 7B care consta tot într-o groapă de stâlp, cu diametrul de 34 cm şi adâncimea de 20 cm; complexul C.23 situat în caroul 7C, care este de asemenea o groapă de stâlp, cu diametrul de 36 cm şi adâncimea de 20 cm; complexul C.25, suprapus de linia de demarcaţie dintre carourile 7C şi 7D, tot o groapă de stâlp cu diametrul de 20 cm şi adâncimea de 11 cm; complexul C.21, situat în carourile 6B şi 6C şi care este în fapt amprenta unei bârne de lemn cu lungimea de1,92 m şi lăţimea de 12 cm cu orientarea axei lungi pe direcţie ENE-VSV; aceluiaşi tip i se poate atribui şi complexul C.22, identificat în caroul 7A, suprapus de profilul magistral, cu lungimea cercetată de 22 cm, lăţimea de 11 cm orientarea axei lungi pe direcţie NV-SE (în mod special în acest caz, vag însă şi în cazul complexului C.21, a fost vizibilă structura de lemn mineralizat aspect ce întăreşte atribuirea acestor două complexe unor amprente de bârne de lemn).
O situaţie extrem de interesantă a fost în cazul complexului C.20 care a fost considerat ca şi conturat în cadrul cercetării nivelului 10, nivel care, aparent, lipsea în zona acestui complex suprapus de linia de demarcaţie dintre carourile 7B şi 7C şi de profilul magistral al unităţii de cercetare din campania 2020. Ceea ce a fost considerat iniţial ca fiind partea superioară a umpluturii acestui complex, care avea acelaşi aspect cu baza nivelului 9, s-a demonstrat a fi de fapt chiar baza nivelului 9 care se tasa în acest complex, argumentul esenţial fiind prezenţa nivelului 10 sub acest pachet de sol. Tasarea menţionată a fost de 10 cm, evidenţiind un contur clar, de formă triunghiulară cu unghiul mare rotunjit, pentru partea cercetată din complexul C.20, complex care este în mod clar suprapus de nivelul 10.
Pe partea superioară a nivelului 10a, practic în aceeaşi corelaţie stratigrafică ca şi cea dintre nivelul 10 şi 10a a fost identificat Locul de foc nr. 2. În carourile 5F şi parţial 5E şi 5G a fost identificată o zonă în care nivelul 10a lipsea, apărând în schimb un amestec de lentile zonale de cenuşă şi lentile de lut gălbui sau brun cu pete cenuşii. Pentru o înţelegere mai clară a situaţiei arheologice respective a fost trasată secţiunea SIB/3 cu dimensiunile de 6x1 m. Latura lungă, estică, a secţiunii a suprapus linia de demarcaţie dintre şirurile de carouri 5 şi 4. pe baza profilelor longitudinale ale acestei unităţi de cercetare şi a observaţiilor făcute pe grund-ul acesteia a putut fi delimitat şi individualizat complexul C.28. Se poate spune despre acest complex ca şi despre complexul C.20 care imediat sub nivelul 10 avea o lentilă de lut brun-gălbui cu o grosime variabilă, cuprinsă între 2 şi 6 cm fiind apoi plin doar cu cenuşă, că ambele taie nivelul 10a. Cercetarea completă a complexului C.28 va fi efectuată în campania viitoare.
În imediata vecinătate a complexului C.20, imediat sub nivelul 10 şi o lentilă subţire de lut, practic pe partea superioară a nivelului 10a, a fost identificat, în carourile B7, C7, D7 un nivel subţire de materie arsă/cenuşă care conţinea pe lângă resturi lemnoase şi fragmente disparate de os ars şi piese mărunte din metal. Acest nivel de cenuşă este în directă corelaţie stratigrafică cu umplutura de cenuşă a complexului C.20, fiind împrăştiat/depus pe partea superioară a nivelului 10a în acelaşi timp cu umplerea complexului în sine, practic imediat anterior amenajării nivelului 10 în arealul central al movilei/tumulului.
În caroul 4E, în extremitatea sa estică a fost identificat, încorporat în cadrul nivelului10a, mormântul de incineraţie M2 compus din trei vase, iar în caroul B5, în acelaşi context stratigrafic al nivelului 10a, a fost identificat mormântul M3, compus la prima vedere dintr-un singur vas (până la desfacerea acestuia în etapa post-săpătură este greu să spunem dacă în vasul identificat mai există şi altele). Aceste două noi morminte vin să confirme cele deja presupuse la finalul campaniei din 2019, în legătură cu mormântul de incineraţie M1 .
Liniile de carouri 6 şi 7 au rămas la nivelul de cercetare aferent părţii superioare a nivelului 10a, excavarea lor completă fiind un deziderat al campaniei 2021.
Sectorul cercetat în campaniile 2019-2020 (unităţile de cercetare SIA şi SIB) au fost conservate, cu mijloace mecanizate, cu pământul rezultat din săpătura arheologică propriu-zisă.
Bibliografie: