Supuru de Sus | Judeţ: Satu Mare | Punct: Val roman | Anul: 2008
CC BY-SA 4.0 Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Matei | Alexandru | responsabil | Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău |
| Gindele | Robert | participant | Muzeul Judeţean Satu Mare |
Raport:
Obiectivul cercetărilor din anul 2008 a fost continuarea identificării traseului sistemului de fortificaţie romană din zona Supuru de Sus.
Rezultatul cercetărilor campaniei de săpături din acest an 2008, este că de fapt valul şi şanţul identificat în valea Crasnei are mai multe faze de realizare. Au fost identificate 3 astfel de faze, fiecăror acestor faze îi corespunde un anumit tip de şanţ şi respectiv val (legat de forma, deschiderea sau adâncimea şanţului). Traseul şanţurilor acestor faze apare aproape paralel dar şi cu unele devieri de la acelaşi traseu. Se pare că aceste valuri şi şanţurile ce le corespundeau au fost realizate separat în diverse faze şi perioade de construcţie. Ca o concluzie logică acestea ar aparţine unor diverse perioade de construcţie. Toate şanţurile şi valurile ce le corespund, îşi schimbă traseul într-un unghi aproape de 90 de grade în aceeaşi zonă, a podului de la ieşirea şoselei Satu Mare – Supur – Bobota – Zalău din satul Supurul de Sus şi care toate se îndreaptă aproximativ perpendicular pe cursul Văii Crasnei. În şanţurile de fortificare au fost descoperite fragmente ceramice databile în epoca romană.
La locul de curbură al şanţurilor şi valurilor spre cursul Văii Crasnei, la şanţul care are deschiderea păstrată mai mică (mijlocie cca. 2-2,5 m ) apare ataşată o fortificaţie rectangulară care are o latură de cca. 50 m.
Pentru anul 2009 ne propunem stabilirea lungimii celeilalte laturi şi cercetări în interiorul acestei fortificaţii. Merită semnalat că aproximativ tot prin această fortificaţie, ataşată la şanţ în zona de curbură a acestuia, trece actuala şosea Satu Mare – Zalău – Cluj în fapt traseul Drumului Naţional nr. 19. Nu credem că este o simplă întâmplare. Se pare că avem aici identificată o fortificaţie de poartă realizată prin valul şi şanţul provinciei Dacia, fortificaţie prin care, conform uzanţelor Imperiului Roman, trecea o arteră de circulaţie care trebuia păzită şi controlată prin realizarea unor astfel de puncte obligatorii de trecere. Se pare că această arteră de circulaţie a rămas în uz până în prezent.