Suplacu de Barcău | Judeţ: Bihor | Punct: Dealu Roşu | Anul: 2014
CC BY-SA 4.0 Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Ilie | Marian Adrian | participant | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Ignat | Ana | participant | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Ghermiș | Călin | participant | Muzeul "Ţării Crişurilor", Oradea |
| Râza | Marius | participant | Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
| Popa | Cristian Ioan | participant | Universitatea "1 Decembrie 1918", Alba Iulia |
| Roman | Vlad | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
Raport:
Raportul de faţă face referire în special la punctul ,,Dealul Roşu”, com. Suplacu de Barcău, jud. Bihor. Punctul este amplasat la ieşirea din comună, pe o terasă mai înaltă a pârâului Borumblaca. În anii precedenţi pe această terasă dar şi într-o zona apropiată acesteia, au fost amplasate de către compania OMV Petrom S.A. un număr de 11 sonde de injecţie (2253/I; nr.2254/I; nr. 2255/I, nr. 2279/I, nr. 2767/I, nr. 991/I, nr. 948/I, nr. 905/I, nr. 123/I, WPA01, WPA02) cu platformele aferente. În consecinţă, în vara anului 2014, ca urmare a constatării existenţei cel puţin a unui sit afectat în acest areal (rezultatele campaniei din 2012) , cercetarea arheologică s-a concentrat în două zone distincte. Prima dintre ele se află în îmediata apropiere a SI/2012. Astfel, în campania din 2014 scopul nostru a fost de a completa informaţia arheologică din anul 2012 dar şi conturarea stratigrafiei generale şi a etapelor de evoluţie ale sit-ului. Din punct de vedere metodologic am optat pentru deschiderea unei suprafeţe (notată în continuare cu S III/2014) în zona nordică a SI/2012 (păstrând un martor stratigrafic de 0,4 m ) şi respectiv NV a sondei nr. 2254/I, cu o suprafaţă de circa 252 m2.
În general, situaţia stratigrafică este similară cu cea cunoscută din campania anului 2012. Am identificat nivelul de amenajare rezultat în urma lucrărilor pentru amplasarea sondelor de injecţie, nivelul vegetal dar şi cel de arătură (unde a fost cazul). Imediat sub aceste niveluri în solul galben-roşiatic, steril din punct de vedere arheologic s-au conturat urmele unor amenajări preistorice. În zone mai restrânse sub nivelul de arătură a fost identificat un nivel depoziţional, cenuşiu închis, compact, cu pigment de chirpici, material ceramic şi cărbune. În acest caz, abia sub acest nivel au fost surprinse alte complexe arheologice. În total au fost identificate şapte complexe arheologice. Dintre care Cx. 01 (Pl. 1.2), a fost cercetat parţial în campania anului 2012, fiind finalizat în campania din anul 2014. Celelalte şase reprezintă complexe de circa 1-2 m în diametru. În momentul cercetării Cx. 01 (complex Coţofeni) şi în suprafaţa S III/2014, am extins zona în care era posibilă conturarea unui alt complex (din care ulterior a fost prelevat material ceramic din mediul Tiszapolgár - Cx. 03-Pl. 1.3). Păstrarea martorului stratigrafic dintre cele două suprafeţe a avut ca scop şi obţinerea unui profil stratigrafic vertical în care să poată fi verificată relaţia stratigrafică dintre Cx. 01 şi Cx. 03/ S III/2014. De asemenea, material similar cu cel din Cx. 03 a fost prelevat din Cx. 05. Din Cx. 02, 03 şi 07 materialul prelevat a fost de mici dimensiuni astfel că o încadrare cronologică a acestora nu este posibilă în acest moment. În schimb, situaţia diferă în cazul Cx. 06, care s-a conturat în nivelul de pământ cenuşiu închis din care a fost prelevat material ceramic care, dupa factură, ar putea aparţine unei etape a epocii bronzului târziu din acest areal.
În acelaşi timp, alte sondaje au fost deschise în jurul celorlalte sonde amintite mai sus, ca urmare a condiţiilor contractuale. Aşadar, în vederea unei cercetări exhaustive, în zona sondelor nr. 2254/I şi nr. 2255/I a fost trasată S IV/2014 (plasată la N a S III/2014 şi la E de sonda de injecţie nr. 2225/I. În jurul sondei nr. 2253/I situaţia terenului nu a permis efectuarea unor sondaje. În jurul celorlalte sonde de injecţie 2279/I, nr. 2767/I, nr. 991/I, nr. 948/I, nr. 905/I, nr. 123/I, au fost efectuate în total încă şapte sondaje, de circa 10 m2 fiecare, notate cu SV, SVI, SVII, SVIII, SIX, SX, SXI/2014. În cazul acestor opt sondaje (SIV-SXI), în stratigrafia verticală am suprins nivelul de amenajare rezultat în urma amplasării sondelor de injecţie, stratul vegetal impreună cu cel de arătură cu o grosime de 0,2 m-0,3 m, fiind de culoare brun-cenuşiu, cu resturi organice, compact. Acesta este urmat de un sol, galben-roşiatic, foarte compact, steril din punct de vedere arheologic. Suprafaţă totală cercetată a fost de circa 500 m2 în zona sondelor nr. 2253/I; nr.2254/I; nr. 2255/I; nr.53/I; nr.1234/I; nr. 905/I; nr. 948/I; nr. 991/I; nr. 2767/I; nr. 2279/I. fiind efectuate 9 secţiuni şi cercetate 7 complexe arheologice (SIII/2014).
De asemenea, cea de-a doua zona în care s-au desfăşurat cercetări arheologice a fost în perimetrul afectat de sondele nr. WPA01 şi WPA02. Pentru platforma aferentă sondei nr.WPA01 am putut deschide 12 casete în jurul perimetrului acesteia. Sonda nr. WPA02 nu a permis acest lucru deoarece întreaga suprafaţă cumpărată de Petrom de la RomSilva a fost excavată mecanic dincolo de limita cu posibil interes arheologic. Alte 8 casete au fost trasate în zona dintre cele două platforme. În partea NV, N şi NE a sondei nr. WPA01 a fost surprins un nivel de culoare brun-cenuşie în care a fost identificat material ceramic de factură sarmatică (Pl.2) precum şi numeroase fragmente de chirpici. Sub acest nivel, dar numai în partea N a sondei nr. WPA01 a fost găsit un nivel de culoare brun-închis cu dimensiuni ce variază între 0,2-0,5 m în care a fost identificat material ceramic de factură neolitică. Atât pentru faza sarmatică cât şi pentru faza neolitică materialul ceramic este foarte rulat iar nici unul din cele 5 posibile complexe pe care le-am cercetat nu sugerează prezenţa aici a unei aşezări. O posibilă explicaţie a acestui fapt este că atât nivelul brun-cenuşiu cât şi nivelul brun-închis surprins de noi sunt scurse de pe panta dealului din partea nordică a platformei. În cercetările de suprafaţă efectuate de noi în această zonă nu am putut identifica situl, vegetaţia deasă şi pătura de frunze constituind un obstacol în această privinţă. Cele 2 niveluri au fost surprinse şi în zona dintre cele două sonde ( aceasta se concentrează aproape în totalitate pe o pantă de deal) dar aici în afară de câteva fragmente de chirpici nu a fost găsit nici un alt material arheologic.
Note:
1.
Cronica Cercetărilor Arheologice din România. A XLVII-a Sesiune Naţională de Rapoarte Arheologice, 27-30 mai, Craiova, 2013 (campania 2012), 182-183.