Suplacu de Barcău | Judeţ: Bihor | Punct: Corău | Anul: 1997


Descriere:

Titlu raportului:
Cercetările arheologice de la Suplacu de Barcău
Anul cercetarii:
1997
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu;
Categorie:
Domestic; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire;
Cod RAN:
| 31271.01 |
Județ:
Bihor
Unitate administrativă:
Suplacu de Barcău
Localitate:
Suplacu de Barcău
Punct:
Corău
Localizare:

Instituții și
Persoane implicate:
Nume Prenume Rol Instituție
Ignat Doina responsabil Muzeul "Ţării Crişurilor", Oradea
Raport:
Aşezarea neolitică de la Suplacu de Barcău este, deocamdată, prima şi unica aşezare cercetată exhaustiv în jud. Bihor, permiţând astfel o cunoaştere aprofundată a structurilor şi dinamicii evoluţiei unui grup cultural bine individualizat în cadrul descoperirilor contemporane şi cvasicontemporane cu acesta, pe care l-am denumit Grupul Suplacu de Barcău. Grupul cultural Suplacu de Barcău evoluează pe un fond neolitic local, cu ceramică pictată, cunoscut în nord-vestul României în numeroase staţiuni: Oradea-Salca, Sântandrei, Săcuieni, Vadu Crişului - Peştera Devenţ, Vărzari constituind fondul genetic al eneoliticului din acest areal geografic. Au fost precizate, în linii generale, conţinutul culturii, periodizarea internă, aria de răspândire şi legăturile cu culturile învecinate. Sintetizând datele ştiinţifice obţinute prin această cercetare remarcăm următoarele: - Au fost identificate patru tipuri de locuinţe care dovedesc o bună cunoaştere a condiţiilor geografice ale zonei, dar şi o tehnică de construcţie a unor locuinţe solide, durabile; - Aşezarea de la Suplacu de Barcău este, în stadiul actual al cercetărilor, prima aşezare de pe teritoriul României, dar şi din zonele învecinate, specializată în prelucrarea uneltelor din piatră şlefuită, destinate nu numai necesităţilor acestei comunităţi şi schimbului cu alte aşezări învecinate care au fost identificate pe parcursul cercetărilor noastre. - Atelierul de prelucrare a pietrei prin şlefuire ne permite să reconstituim tehnici şi metode necunoscute până la această dată, dovedind că acest meşteşug necesita cunoştinţe deosebite privitoare la calităţile rocilor folosite şi adaptarea lor la diferite tipuri de unelte. - Tipologia acestor unelte din piatră şlefuită, impusă din raţiuni de clasificare a numeroselor piese descoperite, rămâne valabilă şi pentru ordonarea unor piese similare descoperite în alte staţiuni neolitice. - Ceramica - fosila directoare - şi pentru epoca neolitică a fost clasificată tipologic, stilistic şi statistic astfel încât descoperirile viitoare să poată fi încadrate cu uşurinţă în tabele sinoptice, destinate unor studii comparative şi de sinteză. - Aşezările aparţinând grupului Suplac (Tăşad, Suplacu de Barcău) au atestat pentru prima dată practicarea incineraţiei ca rit de înmormântare, necunoscut până atunci în orizont neolitic pe teritoriul României. Ulterior, noi descoperiri care se înscriu în aria de răspândire a grupului Suplac (unele chiar anterioare) au întărit dovada că şi în nord-vestul României acest rit funerar datează încă din epoca neolitică. Contribuţiile acestor cercetări la cunoaşterea evoluţiei comunităţilor umane în epoca neo-eneolitică din nord-vestul României încep să fie puse în valoare de descoperirile arheologice din numeroase staţiuni în curs de cercetare, care se înscriu în acelaşi orizont cultural.